Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior

Curs
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Comerț
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 102 în total
Cuvinte : 44262
Mărime: 140.76KB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

CUPRINS

TEMA I. COMERŢUL EXTERIOR ÎN CONDIŢIILE PROVOCĂRILOR

GLOBALE 7

1.1. CARACTERISTICILE COMERŢULUI INTERNAŢIONAL, COMERŢULUI

EXTERIOR ÎN CONDIŢIILE PROVOCĂRILOR GLOBALE 7

1.2. COMERŢUL EXTERIOR – DEFINIRE, FUNDAMENTARE, ROL 10

1.3.TRĂSĂTURI ECONOMICO-FINANCIARE ALE ACTIVITĂŢII DE

COMERŢ EXTERIOR 13

TESTE DE AUTOEVALUARE 14

TEMA II. CONTABILITATEA IMPORTULUI DE MĂRFURI 5

2.1 STRUCTURI PRIVIND IMPORTUL DE MĂRFURI 5

2.2 ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA TRANZACŢIILOR

DE IMPORT DE MĂRFURI PE CONT PROPRIU 6

2.2.1 Particularităţi privind importul pe cont propriu cu plata la vedere 10

2.2.2 Particularităţi privind importul pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt 13

2.3 TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND IMPORTUL DE MĂRFURI PE

CONT PROPRIU 15

2.4. CONTABILITATEA IMPORTULUI DE MĂRFURI ÎN COMISION 19

2.4.1. Contabilitatea importului de mărfuri în comision cu plata la vedere 20

2.4.2. Contabilitatea importului de mărfuri în comision pe credit comercial 22

TESTE DE AUTOEVALUARE 23

TEMA III. CONTABILITATEA EXPORTULUI DE MĂRFURI 24

3.1. STRUCTURI PRIVIND EXPORTUL DE MĂRFURI 24

3.2. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA TRANZACŢIILOR

DE EXPORT DE MĂRFURI PE CONT PROPRIU 25

3.2.1. Particularităţile privind exportul pe cont propriu cu încasare la vedere 30

3.2.2. Particularătăţile privind exportul pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt 31

3.3. TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND EXPORTUL DE MĂRFURI PE

CONT PROPRIU 33

3.3.1. Studiu de caz la o societate comercială privind un export de mărfuri pe cont propriu, cu încasare la vedere

33

3.4. CONTABILITATEA EXPORTULUI DE MĂRFURI ÎN COMISION 39

3.4.1.Contabilitatea exportului de mărfuri în comision cu plata la vedere 41

3.4.2. Contabilitatea exportului de mărfuri în comision pe credit comercial 41

TESTE DE AUTOEVALUARE 41

TEMA IV. CONTABILITATEA MIJLOACELOR, INSTRUMENTELOR

ŞI MODALITĂŢI DE PLATĂ ŞI FINANŢARE UTILIZATE ÎN

COMERŢUL EXTERIOR 43

4.1. MIJLOACE ŞI INSTRUMENTE DE PLATĂ INTERNAŢIONALE 43

4.1.1. Mijloace de plată internaţionale 43

4.1.1.1. Valutele 43

4.1.1.2. Monedele internaţionale 45

4.1.2. Instrumente de plată internaţionale 46

4.1.2.1. Cambia 47

4 1 2.2. Biletul la ordin 48

4.1.2.3. Cecul 49

4.1.2.4. Cârdul 51

4.2. MODALITĂŢI DE PLATĂ INTERNAŢIONALĂ 52

4.2.1. Acreditivul documentar 52

4.2.2. Incasso-ul documentar 59

4.2.3. Ordinul de plată 62

4.2.4. Scrisoarea de credit comercială 63

4.2.5. Compensaţia. Acordul de clearing 65

4.3. MODALITĂŢI DE FINANŢARE ÎN COMERŢUL EXTERIOR 66

4.3.1. Modalităţi de finanţare pe termen scurt 66

4.3.2. Modalităţi de finanţare pe termen lung 68

TESTE DE AUTOEVALUARE 70

TEMA V. RISCURILE ÎN AFACERILE ECONOMICE

INTERNAŢIONALE 72

5.1. CLASIFICAREA RISCURILOR 72

5.2. CLAUZE CONTRACTUALE DE ACOPERIRE A RISCURILOR 77

5.3. ALTE METODE DE PREVENIRE ŞI CONTRACARARE A RISCURILOR 80

TESTE DE AUTOEVALUARE 81

TEMA VI. AFACERI INTERNAŢIONALE COMBINATE: LOHN ŞI

REEXPORT 83

6.1. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE TRANZACŢIILOR

INTERNAŢIONALE COMBINATE 83

6.2. EXPORTURI PRIN PRELUCRARE ÎN LOHN 84

6.3. REEXPORTURI - AFACERI ECONOMICE CARE VALORIFICĂ

SUPERIOR CREATIVITATEA COMERCIALA 86

6.3.1. Definirea şi clasificarea reexporturilor 86

6.3.2. Particularităţi ale mecanismului reexporturilor 88

6.3.3. Particularităţi ale organizării, contractării şi derulării operaţiunilor de reexport 90

TESTE DE AUTOEVALUARE 91

TEMA VII. LEASING - TEHNICĂ DE AFACERI ECONOMICE ŞI DE

PRIVATIZARE 93

7.1. CONŢINUTUL ŞI MECANISMUL LEASINGULUI 93

7.1.1. Obiectul operaţiunilor de leasing 93

7.1.2. Avantajele şi limitele leasingului 94

7.2. CLASIFICAREA OPERAŢIUNILOR DE LEASING 96

7.3. CONTRACTUL DE LEASING 99

7.3.1. Caracteristicile contractului de leasing 99

TESTE DE AUTOEVALUARE 101

BIBLIOGRAFIE 5

Extras din document

TEMA I. COMERŢUL EXTERIOR ÎN CONDIŢIILE

PROVOCĂRILOR GLOBALE

CONŢINUT

1.1.Caracteristicile comerţului internaţional, comerţului exterior în

condiţiile provocărilor globale

1.2. Comerţul exterior – definire, fundamentare, rol

1.3.Trăsături economico-financiare ale activităţii de comerţ exterior

REZUMAT

Ţările cu economiile cele mai deschise spre mediul economic extern au

cel mai mult de câştigat pe termen mediu şi lung. Câştigurile obţinute ca

urmare a participării la comerţul internaţional înseamnă: crearea de locuri de

muncă mai bine remunerate; creşterea stabilităţii şi armoniei la scară

internaţională şi regională; atenuarea subdezvoltării şi a sărăciei în tot mai

multe regiuni ale lumii; pieţe cu dimensiuni mai mari conduc spre

maximizarea eficienţei, reducerea costurilor unitare precum şi la sporirea

profiturilor; stimularea celorlalte fluxuri ale circuitului economic mondial. Ca

urmare, comerţul poate fi considerat ca fiind acea activitate care constă în

cumpărarea de bunuri, servicii sau valori, pentru a le revinde, pentru a le

închiria sau pentru a ceda folosinţa sau avantajele lor în scopul obţinerii unui

preţ avantajos. Concluzia ce se desprinde de aici este că, noţiunea de comerţ,

se situează la mijlocul ciclului economic, între producţie şi consum.

OBIECTIVE

- Cunoaşterea şi însuşirea elementelor teoretice şi aplicative referitoare

la comerţul exterior al României, astfel:

- Conţinutul şi structura comerţului exterior, precum şi rolul şi

caracteristicile comerţului internaţional;

- Definirea trăsăturilor economico-financiare ale activităţii de comerţ

exterior.

-autoevaluarea cunoştinţelor referitoare la tematica comerţului exterior

în condiţiile provocărilor globale.

1.1. CARACTERISTICILE COMERŢULUI INTERNAŢIONAL,

COMERŢULUI EXTERIOR ÎN CONDIŢIILE PROVOCĂRILOR

GLOBALE

Etimologic, termenul de comerţ provine din latinescul „commercium”

care la rândul său reprezintă o juxtapunere a cuvintelor „cum” = şi „merx” =

marfă, ceea ce înseamnă cu marfă, de unde a rezultat explicaţia termenului prin

activitate cu sau legată de marfă sau activitate asupra mărfii. Termenul de

commercium din dreptul roman era folosit ca noţiune tehnică pentru a desemna

facultatea unei persoane fizice de a încheia acte juridice şi de a constitui

contracte valabil încheiate, iar aceste bunuri erau în commercio sau

extracommercium.

În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române1, în dreptul cuvântului

comerţ găsim următoarele definiţii :”Schimb de produse prin cumpărarea şi

vânzarea lor: ramură a economiei în cadrul căreia se desfăşoară circulaţia

mărfurilor. Activitate economică de valorificare a mărfurilor prin procesul de

vânzare-cumpărare: negoţ. Ramură a economiei naţionale în care se realizează

circulaţia mărfurilor”.În sens economic, definim comerţul ca fiind acea

activitate având ca scop schimbul voluntar de bunuri şi/sau servicii, prin

acestea realizându-se circulaţia de la producător la consumator. Realitate a

vieţii economico-sociale, comerţul concretizează astfel, în conţinutul său, un

ansamblu de reguli care exprimă, într-o manieră juridico-economică, circulaţia

bunurilor de la consumator la producător. Comerţul reprezintă astfel o

activitate care prin specificul ei de practică repetată încă de la apariţia

umanităţii, a dobândit şi trăsăturile unei profesii.

Funcţia principală a comerţului aşa cum s-a consacrat ea de-a lungul

mileniilor, constă în a procura consumatorului bunurile de care acesta are

nevoie, astfel încât comerţul, prin activitatea sa, prin locul pe care-l deţine în

circuitul economic al bunurilor, face legătura dintre producţie şi consum.

Termenul de comerţ2 are un conţinut complex şi constă în activitatea de

cumpărare de materii prime sau produse pentru a le revinde în acelaţi stadiu

fizic, dar în condiţii convenabile consumatorilor (cantitate, preţ, sortiment).

Ca urmare, comerţul poate fi considerat ca fiind acea activitate care

constă în cumpărarea de bunuri, servicii sau valori, pentru a le revinde, pentru

a le închiria sau pentru a ceda folosinţa sau avantajele lor în scopul obţinerii

unui preţ avantajos. Concluzia ce se desprinde de aici este că, noţiunea de

comerţ, se situează la mijlocul ciclului economic, între producţie şi consum. În

esenţă, marfa circulă de la producător la consumator prin intermediul

comerţului şi implicit a persoanei ce desfăşoară această activitate, cu titlu de

profesie (comerciant). Noţiunea de circulaţie a mărfurilor, în vederea

schimbului, presupune pe de-a parte, deplasarea efectivă a bunurilor, iar pe de

altă parte, fapte, acte şi operaţiuni accesorii. Atunci când vorbim despre aceste

fapte, acte şi operaţiuni accesorii, ne aflăm în prezenţa unei circulaţii a

valorilor şi a drepturilor necorporale (ex. Titluri de credit), fară să existe însă o

deplasare materială a bunurilor.Ca urmare a apariţiei termenului de naţiune, a

apărut şi termenul de internaţional, care rezultă din asocierea cuvintelor inter

şi naţional, adică între naţiuni. Acest cuvânt asociat şi activităţii de comerţ,

defineşte amsamblul schimburilor comerciale efectuate de statele-naţiune,

adică toate actele de comerţ exterioare statelor suverane. A apărut astfel şi

termenul de comerţ exterior. În prezent folosim noţiunea de comerţ exterior

când facem referire la schimburile comerciale externe ale unei singure ţări sau

ale unei zone economice de tipul celor de liber schimb sau de tipul unei uniuni

vamale. Conceptul de comerţ internaţional convieţuieşte astfel împreună cu cel

de comerţ exterior.

Comerţul exterior poate fi de tip bilateral, atiunci când se referă la

schimburile comerciale ale unui stat cu alt stat, sau multilateral, când se referă

la schimburile unuia sau mai multor state cu un alt stat sau cu mai multe state

diferite.

1 Conform DEX, ediţia a II-a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998

2 Giurgiu A., Comerţul intraeuropean: o nouă perspectivă asupra comerţului exterior

al României, Editura Economică, Bucureşti, 2008, p.44-45

9

Pe de altă parte, există şi termenul de comerţ mondial sau comerţ

global, care este utilizat pentru a reflecta ansamblul schimburilor comerciale

care se desfăşoară în plan mondial, statele raportându-şi în permanenţă

rezultatele comerţului lor exterior la indicatorii comerţului mondial.

Principalele componente ale comerţului exterior al unui stat sunt exporturile,

importurile şi re-exporturile.

Preview document

Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 1
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 2
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 3
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 4
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 5
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 6
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 7
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 8
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 9
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 10
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 11
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 12
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 13
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 14
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 15
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 16
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 17
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 18
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 19
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 20
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 21
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 22
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 23
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 24
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 25
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 26
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 27
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 28
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 29
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 30
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 31
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 32
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 33
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 34
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 35
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 36
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 37
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 38
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 39
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 40
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 41
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 42
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 43
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 44
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 45
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 46
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 47
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 48
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 49
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 50
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 51
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 52
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 53
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 54
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 55
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 56
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 57
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 58
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 59
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 60
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 61
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 62
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 63
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 64
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 65
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 66
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 67
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 68
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 69
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 70
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 71
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 72
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 73
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 74
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 75
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 76
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 77
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 78
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 79
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 80
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 81
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 82
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 83
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 84
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 85
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 86
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 87
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 88
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 89
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 90
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 91
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 92
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 93
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 94
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 95
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 96
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 97
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 98
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 99
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 100
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 101
Contabilitatea Operațiunilor de Comerț Exterior - Pagina 102

Conținut arhivă zip

  • Contabilitatea Operatiunilor de Comert Exterior.doc

Alții au mai descărcat și

Operatiunea de Export la SC Elba SA

PARTEA I. ACTIVITĂŢI PREMERGĂTOARE DERULĂRII UNEI OPERAŢIUNI DE EXPORT Cap. 1 Prezentarea generală a firmei 1.1 Scurt istoric al firmei.Forma...

Comert Exterior si Integrarea Romaniei in Zona Euro

Comerț exterior Noțiuni introductive Efectuarea unor analize macroeconomice, pe baza cărora să se evidențieze tendințele de evoluție pe care le...

Analiza Activitatii de Comert Exterior

MEMORIU EXPLICATIV Lucrarea in cauza se numeste: “Analiza activitatii de comert exterior”. Primul capitol se numeste : Metode de fundamentare si...

Evoluția Comerțului Exterior al României în Perioada de Tranziție

Introducere Comerţul internaţional reprezintă unul dintre cele mai importante domenii ale reformei economice în ţările în tranziţie. Din acest...

Comert

Etimologic, termenul „comerţ” provine din latinescul “commercium” care înseamnă schimb, operaţie având ca obiect „marfa”, respectiv o...

Comert International si Dezvoltare Economica

Pe parcursul întregii evolutii economice au existat interrelatii strânse si complexe între comert exterior si dezvoltare economică. Ele sunt...

Preocupări de Modernizare și Dinamizare a Teoriei Neoclasice a Comerțului Internațional

Pentru că multe din criticile adresate teoriei proporţiei factorilor de producţie au semnalat caracterul prea abstract al acesteia, restricţiile...

Comerț Internațional

Caracterul biunivoc al relatiei comert exterior – dezvoltare economică: este unanim recunoscut că pe parcursul întregii evolutii economice au...

Ai nevoie de altceva?