Curs 2 - Etica in Comert International

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Curs 2 - Etica in Comert International.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Profesor: Tigu Gabriela

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Comert

Extras din document

Din perspectiva eticii, standardele sau normele morale sunt enunturi cu caracter imperativ prin care se indica ce trebuie sa faca sau sa nu faca un individ constient, pentru ca felul comportamentului sau sa fie apreciat ca bun de catre semeni sau comunitate. În consecinta, cerintele morale ale societatii se manifesta sub forma acestor norme de comportament.

Normele morale au de regula în componenta doua elemente: unul calitativ, care recomanda sau impune ceea ce e bine sa “faci” sa sa “fii”, si altul imperativ, care îti gaseste concretizarea în expresia “trebuie sa faci” sau “trebuie sa fii”. O alta caracteristica a normelor se refera la obiectivitatea lor, care provine din faptul ca acestea nu sunt vointa cuiva, ci sunt generate si se manifesta datorita unor nevoi obiective ce rezulta din specificul relatiilor dintre oameni.

Normele morale pot fi:

- norme generale sau universale; sunt prezente în toate tipurile de comunitati umane, au durabilitate în timp si influenteaza întreaga gama de relatii si activitati umane. De exemplu, cinstea, demnitatea, sinceritatea, curajul, loialitatea, generozitatea, bunacredinta etc. sunt norme generale.

- norme particulare; se adreseaza unor comunitati umane determinate, cu o anumita variatie în timp si influenteaza relatii sau activitati umane particulare. În acesta categorie pot fi incluse normele vietii de familie si mai ales normele morale specifice unor activitati profesionale; pe acestora din urma se fumdamenteaza deontologia profesionala (a medicilor, a avocatilor, a contabililor, a profesorilor, a sportivilor etc.).

- norme speciale; se manifesta în cadrul unor grupuri restrânse si uneori în ocazii speciale. Aici putem aminti normele de protocol, regulile de eticheta în afaceri, codul manierelor elegante si alte asemenea.

O alta abordare, care leaga normele vietii de zi cu zi de cele din domeniul afacerilor, este oferita de “teoria contractului social”, o teorie normativa, realistica si comprehensiva, elaborata de profesorii Thomas Donaldson si Thomas Dunfee, teorie care înglobeaza diversitatea standardelor morale din culturi variate în anumite standarde universale.

Elementele esentiale ale acestei teorii sunt sugerate în schema urmatoare.

Figura nr.1. Teoria contractului social

Sursa: D. J. Fritzsche, în Business Ethics: A Global Managerial Perspective, Curs MBA, McGraw-Hill Companies, 1997

Contractul social este un contract informal referitor la normele de comportament dezvoltate anumite credinte, idealuri, atitudini ale grupurilor de oameni sau ale comunitatilor. Dupa parerea autorilor, organizatia îsi câstiga legitimitatea prin acest contract social cu societatea.

În aceasta figura, hipernormele sunt de fapt normele morale universale si se impun oricarei activitati economice. Contractul macro-social functioneaza la un nivel global, oferind conditii specifice în care poate fi dezvoltat contractul micro-social, respectiv de la nivelul organizatiei. Contractele micro-sociale sunt unicele contracte ale comunitatii dezvoltate într-un spatiu liber, sub influenta termenilor contractului macro-social.

Normele de la nivelul micro-social nu trebuie sa violeze standardele macro- sau hipernormele. Un conflict al normelor poate aparea, de exemplu, atunci când un membru al comunitatii decide sa faca afaceri în alta comunitate; legarea celor doua comunitati (culturi) poate induce un conflict de norme morale. Atunci când doua sau mai multe norme morale se afla în conflict, este nevoie de un set prioritar de reguli care sa indice care norme ar trebui respectate mai întâi. În acest sens, profesorii Donaldson si Dunfee propun urmatoarele reguli prioritare:

1. Tranzactiile desfasurate în interiorul unei comunitati, care nu au efecte adverse semnificative asupra altor oameni sau comunitati, ar trebui guvernate de catre normele comunitatii gazda.

Ex.: Daca managerul unei companii americane merge în Beijing pentru a negocia un contract de asociere cu o firma chineza, el ar trebui sa studieze normele si protocolul local în negociere.

2. Normele prioritare ale comunitatii (organizatiei) ar trebui aplicate atâta timp cât nu vor avea efecte adverse semnificative asupra altor oameni sau comunitati.

Ex.: Odata ce firma a semnat contractul si începe sa angajeze personal chinez, ea ar trebui sa promoveze norma oportunitatii egale la angajare, norma ce nu poate avea efecte adverse în comunitatea chineza, chiar daca aici nepotismul este o norma uzuala.

3. Cu cât comunitatea-sursa a normelor este mai mare sau mai globala, cu atât mai mare ar trebui sa fie prioritatea cordaa acestor norme.

Ex.: Fabrica ce se va construi în China ar trebui sa îndeplineasca toate normele de securitate a muncii, de paza contra incendiilor, de protectie a mediului etc., conform standardelor cerute în tarile dezvoltate; aceste norme apartin în acest caz unei comunitati de referinta mai extinse.

4. Normele esentiale ale mentinerii mediului economic în care se desfasoara afacerea ar trebui sa fie prioritare fata de cele care ar putea deteriora acel mediu.

Ex.: Salariile platite angajatilor chinezi ar trebui sa respecte nivelurile de pe piata muncii din China si nu din SUA; în caz contrar, ele ar crea distorsiuni în relatiile economice existente în comunitatea chineza, cu rezultate greu de evidentiat.

Fisiere in arhiva (1):

  • Curs 2 - Etica in Comert International.doc