Curs 4 - etică în comerț internațional

Problemele eticii în afaceri sunt complexe, datorita consecintelor extinse, multiplelor alternative, rezultatelor contradictorii, incertitudinilor si implicatiilor personale. Managerii iau decizii si dezvolta actiuni care îi afecteaza pe altii; daca efectele sunt adverse, daca altii au de suferit, atunci avem de-a face cu o problema etica ce necesita un anumit nivel de analiza etica, în plus fata de o analiza economica obisnuita. Dar ceea ce este mai important este recunoasterea faptului ca fiecare decizie sau actiune îi poate afecta pe altii.

Comportamentul neetic în afaceri nu este însa doar o exceptie. Fiecare din noi poate da, din pacate, numeroase exemple. Care ar fi cauzele? Cunoasterea acestora poate ajuta la prevenirea comportamentului neetic. Studii de caz numeroase, sondaje de opinie la nivel managerial sau simulari în programele de pregatire au scos la iveala unele cauze ale acestiu tip de comportament :

- câstigul; rolul tentatiilor în activitatea neetica este real; mai ales daca nu se întrevede o pedeapsa, anticiparea unui câstig consistent printr-o actiune neetica este de asteptat sa promoveze deciziile neetice;

- conflictul rolurilor; multe dintre dilemele managementului sunt în realitate forme ale conflictului de roluri, care preseaza asupra deciziilor neetice; de exemplu, agentii de asigurari sau bancari pot fi presati de companie promoveze acele produse care aduc beneficii mai mari firmei, si nu clientilor;

- competitia; în conditiile existentei resuselor economice limitate sau ale declinului unei industrii, fixarea preturilor între competitori sau încalcarea prevederilor de monopol sunt mai frecvente; daca nu exista competitie, iarasi exista o tentatie mai mare de a lua decizii neetice, pentru ca sansa unor mari câstiguri nu este contracarata de echilibre pe piata;

- personalitatea; unele studii au aratat ca oamenii puternic orientati spre valorile economice sau cei cu o mare nevoie de putere personala sunt mai expusi la o comportare neetica decât cei slab orientati în acest sens; în plus, fiecare abordeaza într-o anumita masura, proprie, problemele moralei, ceea ce le influenteaza puternic deciziile în situatii sensibile din punct de vedere moral;

- cultura organizatiei si a ramurii; grupurile, subgrupurile, liderii organizatiilor pot fi modele de comportament, fiecare contribuind la cultura firmei; daca însa aceasta nu se bazeaza pe niste valori puternice sau daca ele nu sunt implementate printr-un cod de etica cu un real impact decizional, organizatia poate cadea prada culturii de tipul “succes cu orice pret”, ceea ce înseamna ca va fi dispusa la comportare neetica. Din practica internationala se poate deduce ca disponibilitate mare spre încalcarea normelor exista în industriile alimentara, foerestiera, extractiva, de prelucrare a titeiului si de automobile.

Având în vedere toate acestea, cele mai dezbatute probleme morale în management sunt urmatoarele:

I. Mita. Este folosita pentru a manipula oamenii, prin “cumpararea” influentei. Ea este definita ca “oferirea, darea, primirea sau solicitarea oricarei valori pentru a încerca influentarea unei actiuni a unui functionar în schimbul eliberarii de îndatoririle sale legale”. Valoarea poate fi sub forma unor plati directe în bani sau proprietati; de asemenea, poate fi sub forma unei rasplate dupa ce afacerea a fost încheiata.

Mita creeaza un conflict de interese între persoana care primeste mita si organizatia sa. Ea este folosita mai ales pentru a câstiga vânzari (clienti), pentru a intra pe noi piete sau pentru a schimba politica publica.

Daca oferirea banilor (sau primirea) este usor de definit ca fiind mita, în schimb intentia de a oferi cadouri este mai greu de apreciat ca fiind mita. Un cadou poate fi oferit ca un semn de curtoazie într-o anumita ocazie (si în unele culturi asiatice este ceva frecvent, chiar si în afaceri), sau poate influenta în viitor deciziile de afaceri. Problemele-cheie se refera la intentia si asteptarea unui raspuns. Daca un cadou este oferit cu intentia de a influenta comportamentul, atunci este mita. Daca acel cadou nu influenteaza comportamentul ulterior, atunci nu este vorba de mita. Dar existenta sa inexistenta acestei influente este greu de dovedit.

Mita reduce libertatea de alegere, alterând conditiile de luare a deciziilor. Ea este folosita pentru a face o alternativa mai atractiva decât cealalta, pentru cel care ia decizia; de regula, aceasta alternativa este cea care produce mai putina satisfactie si mai putine profituri firmei – caci altfel, de ce ar mai fi nevoie de mita?

Coruptia este în general considerata condamnabila. Chiar si în tarile în care pare sa fie ceva comun, sunt tot mai multi oameni care o deplâng. Probabil ca principala ratiune pentru care mita este intens condamnata este inerenta inechitate: este nedrept ca, în locul meritelor personale, anumite plati sau influente secrete sa fie decisive.

II. Constrângerea. Ea controleaza oamenii prin forta amenintarilor. Este definita ca “obligarea cuiva folosind forta armelor sau amenintarile de orice fel”. Este folosita pentru a determina o persoana sa actioneze împotriva propriilor credinte, a vointei personale, în interesul altcuiva (al celui care foloseste constrângerea). Forta este adeseori folosita ca o amenintare de câtre cel mai puternic.