Drept Comercial

Curs
6.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Comerț
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 159 în total
Cuvinte : 111071
Mărime: 337.79KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Octavian Bacescu
UNIVERSITATEA “ALMA MATER“ SIBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, JURIDICE ŞI SOCIALE HUNEDOARA

Cuprins

CAPITOLUL I Noţiuni introductive privind dreptul comercial . 6

1.1 Noţiunea, obiectul şi definiţia dreptului comercial . 6

1.2 Scurtă privire istorică a dreptului comercial . 6

1.3 Autonomia dreptului comercial . 8

1.4 Corelaţia dreptului comercial cu alte ramuri ale dreptului . 9

1.5 Izvoarele dreptului comercial.11

CAPITOLUL II Actele şi faptele de comerţ . 13

2.1 Concepţia Codului comercial român privind faptele de comerţ . 13

2.2 Noţiunea şi caracteristicile faptelor de comerţ . 14

2.3 Clasificarea faptelor de comerţ . 14

2.4 Scurte consideraţii asupra caracterului operaţiunilor din domeniul agriculturii . 20

CAPITOLUL III Comercianţii . 22

3.1 Noţiunea de comerciant şi categoriile comercianţilor . 22

3.2 Calitatea de comerciant . 23

3.3 Condiţiile de exercitare a activităţii comerciale . 26

3.4 Obligaţiile profesionale ale comercianţilor . 30

3.5 Fondul de comerţ . 37

CAPITOLUL IV Societăţile comerciale . 40

4.1 Cauze care au determinat crearea societăţilor comerciale . 40

4.2 Noţiunea, elementele specifice şi clasificarea societăţilor comerciale . 42

4.4 Constituirea societăţilor comerciale . 47

4.5 Funcţionarea societăţilor comerciale . 57

4.6 Modificarea actului constitutiv al societăţilor comerciale . 65

4.7 Dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale . 70

CAPITOLUL V Obligaţiile comerciale . 76

5.1 Noţiunea de obligaţie. 76

5.2 Izvoarele obligaţiilor comerciale . 76

5.3 Particularităţi ale obligaţiilor comerciale. 77

CAPITOLUL VI Garanţiile de executare a obligaţiilor comerciale.81

6.1 Noţiuni generale. 81

6.2 Garanţiile reale . 82

6.3 Garanţiile personale . 85

CAPITOLUL VII Consideraţii generale despre contractele comerciale.89

7.1 Apariţia contractelor. 89

7.2 Evoluţia contractelor . 89

7.3 Reglementarea contractelor în dreptul român. 92

7.4 Libertatea contractuală . 92

7.5 Rolul voinţei în contracte. 93

7.6 Teoria autonomiei de voinţă. 93

7.7 Principiul libertăţii contractuale. 94

7.8 Libertatea contractuală în dreptul român actual. 95

CAPITOLUL VIII Clasificarea contractelor comerciale.100

8.1 Noţiuni introductive.100

8.2 Clasificări tradiţionale ale contractelor .101

8.3 Alte clasificări ale contractelor comerciale.105

8.4 Clasificarea şi tipurile de contracte comerciale .106

CAPITOLUL IX Titlurile de credit.141

9.1 Noţiune, definiţie şi caracteristici.141

9.2 Clasificare.141

9.3 Cambia.142

9.4 Biletul la ordin.145

9.5 Cecul.146

9.6 Scrisoarea de schimb.149

CAPITOLUL X Plăţile în activitatea comercială.152

10.1 Plata ca mijloc de executate a obligaţiilor comerciale.152

10.2 Mijloacele de plată.152

10.3 Modalităţile de plată.153

10.4 Creditul documentar.153

10.5 Acreditivul documentar.153

10.6 Incasso-ul documentar.155

10.7 Ordinul de plată.156

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ.157

Extras din document

Capitolul

Noţiuni introductive privind dreptul comercial

1.1 NOŢIUNEA, OBIECTUL ŞI DEFINIŢIA DREPTULUI COMERCIAL

1.1.1 Noţiune

Denumirea “drept comercial” sugerează ideea că dreptul comercial constituie o reglementare juridică, adică un ansamblu de norme juridice, care priveşte comerţul.

În sens etimologic, expresia de “comerţ” provine din cuvântul latinesc commercium care la rându-i reprezintă o juxtapunere a cuvintelor “cum” şi “merx”, ceea ce înseamnă “cu marfă”. Deci, în această accepţiune, comerţul ar consta în operaţiuni cu mărfuri.

În sens economic comerţul este definit ca o activitate care are ca scop schimbul şi, prin aceasta, circulaţia bunurilor de la producător la consumator. Sub acest aspect, comerţul ar consta în operaţiunile cuprinse în intervalul dintre momentul producerii mărfurilor şi intrării lor în circulaţie, până în momentul ajungerii acestora la consumatori.

Aceste operaţiuni sunt realizate de comercianţi, denumiţi şi negustori, care sunt agenţi diferiţi de producătorii mărfurilor. Astfel s-ar putea spune că dreptul comercial este totalitatea normelor juridice privind interpunerea şi circulaţia mărfurilor de la producători la consumatori.

În sens juridic noţiunea de comerţ are un conţinut mai larg decât cel al noţiunii definite în sens economic. Ea cuprinde nu numai operaţiunile de interpunere şi circulaţia mărfurilor, pe care le realizează negustorii, ci şi operaţiunile de producere a mărfurilor, prin transformarea materiilor prime, materialelor, etc. şi obţinerea unor rezultate de o valoare mai mare, pe care le realizează fabricanţii sau, în general, întreprinzătorii.

Având în vedere concepţiunea juridică a noţiunii de comerţ, dreptul comercial are o sferă mai cuprinzătoare: el reglementează atât producţia (industria), cât şi distribuţia (circulaţia) mărfurilor şi prestările de servicii.

1.1.2 Obiectul dreptului comercial

Potrivit concepţiei clasice a dreptului comercial există două sisteme care permit determinarea sferei dreptului comercial. Într-un sistem, denumit sistemul subiectiv, dreptul comercial are ca obiect normele juridice la care sunt supuşi comercianţii. Deci, dreptul comercial este un drept profesional, care se aplică persoanelor care au calitatea de comerciant.

După un alt sistem, denumit sistemul obiectiv, dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comerţului adică acelor acte juridice, fapte şi operaţiuni, calificate de lege ca fapte de comerţ, indiferent de persoana care le săvârşeşte. Deci, normele dreptului comercial sunt aplicabile unei categorii de acte juridice şi operaţiuni - fapte de comerţ -, iar nu unei categorii de persoane - comercianţi.

1.1.3 Definiţia dreptului comercial

Din cele prezentate rezultă elementele pe baza cărora se poate defini dreptul comercial, ca ramură a sistemului nostru de drept.

Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile raporturilor juridice izvorâte din actele juridice, faptele şi operaţiunile considerate de lege ca fapte de comerţ, precum şi raporturilor juridice la care participă persoanele care au calitatea de comerciant.

1.2 SCURTĂ PRIVIRE ISTORICĂ ASUPRA DREPTULUI COMERCIAL

Istoria dreptului comercial este strâns legată de istoria comerţului şi, implicit, a dezvoltării societăţii omeneşti.

1.2.1 Perioada veche (antică)

Primele manifestări ale schimbului au apărut odată cu apariţia ideii de proprietate. Pentru satisfacerea trebuinţelor existenţei, oamenii au început să schimbe între ei produsele agonisite din mediul înconjurător ori făurite prin munca lor. Trocul, această formă primitivă a schimbului, asigură în această perioadă nu numai satisfacerea trebuinţelor economice ale indivizilor, ci şi pacea triburilor pe durata schimbului produselor.

Creşterea nevoilor oamenilor şi amplificarea relaţiilor dintre ei au impus anumite forme de organizare, prin care se asigurau condiţiile pentru a se putea întâlni un număr mai mare de indivizi, la anumite perioade şi în locuri determinate. Aşa au apărut târgurile, care au jucat un rol însemnat în naşterea şi înflorirea comerţului.

1.2.2 Perioada evului mediu

Prăbuşirea Imperiului Roman a dus la fărămiţarea puterii politice şi la formarea statelor - cetăţi italiene (Veneţia, Geneva, Florenţa, Pisa, Milano etc.). În locul dreptului uniform, statele - cetăţi adoptă reguli de drept propriu.

Comercianţii, pentru a-şi apăra drepturile, se organizează în corporaţiuni (universitas), care, cu timpul, vor dobândi autonomie administrativă, judecătorească şi chiar legislativă. Corporaţia cuprindea pe comercianţii şi meseriaşii din aceeaşi ramură şi era condusă de un consul, ales din rândurile lor, asistat de consilieri.

Urmând exemplul autorităţilor civile, consulul emitea norme interne, bazate pe obiceiuri, care serveau la rezolvarea litigiilor ivite între membrii corporaţiei.

Aceste norme interne au fost adunate în culegeri numite statute. Sunt cunoscute statutele din Pisa (1305), Roma (1317), Verona (1318), Bergamo (1457), Bologna (1509) etc.

În formularea unor reguli proprii activităţii comerciale, un rol important l-au avut târgurile medievale italiene, franceze, germane, spaniole etc. Apare un drept al târgurilor, cu reguli aplicabile tuturor comercianţilor participanţi, indiferent de originea lor, precum şi o procedură specială de soluţionare a litigiilor dintre comercianţi.

1.2.3 Perioada modernă

Dezvoltarea comerţului a impus înlocuirea dreptului statutar şi consuetudinar, cu un drept scris. Prima ţară în care s-a trecut de la dreptul cutumiar la legi scrise, aplicabile pe întreg teritoriu, a fost Franţa.

Un prim act, care anunţa marile monumente legislative franceze, îl constituie edictul lui Carol al IX-lea din 1563, prin care au fost create în Franţa jurisdicţiile consulare, aplicabile numai comercianţilor. Au urmat cele două ordonanţe ale lui Colbert emise de Ludovic al XIV-lea. Prima ordonanţă, din 1673, privea comerţul terestru şi cuprindea reguli aplicabile tuturor celor care făceau comerţ, indiferent de calitatea lor. Cea de-a doua ordonanţă, din 1681, privea comerţul pe mare şi consacra reguli specifice acestui gen de comerţ.

Un moment crucial în formarea dreptului comercial îl constituie adoptarea, în 1807, a Codului comercial francez. Prin această reglementare se consacră o materie comercială; anumite acte juridice, fapte şi operaţiuni au fost scoase din Codul civil (adoptat în 1804) şi li s-au dat o reglementare nouă, corespunzătoare cerinţelor producţiei, schimbului şi circulaţiei.

În acest fel, pentru prima oară, se recunoaşte şi se consacră legal dualismul dreptului privat, în drept civil şi drept comercial.

În Italia, Codul comercial francez a fost adoptat în 1808. Dar, după obţinerea unităţii politice, în Italia au existat preocupări pentru elaborarea şi adoptarea unui cod comercial propriu. Prin valorificarea tradiţiei, dar şi a tot ce era nou în doctrina franceză, belgiană şi germană, în anul 1882 s-a reuşit adoptarea Codului comercial italian.

Acest cod a reprezentat modelul care a servit la elaborarea codului comercial român din 1887. De remarcat că, în 1942, în Italia a fost adoptat un nou Cod civil, care cuprinde o reglementare unitară a dreptului privat. În consecinţă, dreptul comercial nu mai are o reglementare juridică consacrată printr-un cod comercial.

În Germania, în anul 1897 au fost adoptate Codul civil şi Codul comercial, care au intrat în vigoare în anul 1900.

1.2.4 Evoluţia dreptului comercial în România

La începuturile sale, comerţul a fost guvernat de regulile cutumiare, fie de sorginte locală (obiceiul pământului), fie de provenienţă străină, ca urmare a legăturilor cu negustorii de pe alte meleaguri.

Primele legiuiri scrise (“Pravila lui Vasile Lupu” şi “Îndreptarea legii a lui Matei Basarab”) nu cuprindeau reguli speciale pentru comerţ. Unele reguli referitoare la “daraverile comerciale” şi la “iconomicosul faliment” găsim, pentru prima oară, în Codul lui Andronache Donici, din anul 1814. O reglementare la fel de sumară se găseşte şi în Codul Caragea (1817) din Muntenia, şi în Codul Calimach (1828) din Moldova.

Regulamentele organice din Muntenia şi Moldova (1831) cuprind anumite reguli referitoare la comerţ, precum şi dispoziţii în temeiul cărora se înfiinţează tribunalele de comerţ.

În anul 1840, în Muntenia şi Moldova a fost pus în aplicare Codul comercial francez. După unirea celor două principate (1859) se pune în aplicare o reglementare inspirată din Codul comercial francez denumită “Condica de comerciu a principatelor unite române”.

În anul 1887 a fost adoptat Codul comercial român , care este şi astăzi în vigoare. Aşa cum am arătat, în elaborarea acestui cod s-a folosit ca izvor de inspiraţie Codul comercial italian din anul 1882.

Codul comercial român se înscrie pe linia vechii tradiţii franceze. El are la bază sistemul obiectiv; normele sale sunt aplicabile faptelor de comerţ, indiferent de persoana care le săvârşeşte. Materia Codului comercial este împărţită în patru cărţi (părţi):

-Cartea I, Despre comerţ în general;

-Cartea a II-a, Despre comerţul maritim;

-Cartea a III-a Despre faliment;

-Cartea a IV-a, Despre exerciţiul acţiunilor comerciale şi despre durata lor.

Preview document

Drept Comercial - Pagina 1
Drept Comercial - Pagina 2
Drept Comercial - Pagina 3
Drept Comercial - Pagina 4
Drept Comercial - Pagina 5
Drept Comercial - Pagina 6
Drept Comercial - Pagina 7
Drept Comercial - Pagina 8
Drept Comercial - Pagina 9
Drept Comercial - Pagina 10
Drept Comercial - Pagina 11
Drept Comercial - Pagina 12
Drept Comercial - Pagina 13
Drept Comercial - Pagina 14
Drept Comercial - Pagina 15
Drept Comercial - Pagina 16
Drept Comercial - Pagina 17
Drept Comercial - Pagina 18
Drept Comercial - Pagina 19
Drept Comercial - Pagina 20
Drept Comercial - Pagina 21
Drept Comercial - Pagina 22
Drept Comercial - Pagina 23
Drept Comercial - Pagina 24
Drept Comercial - Pagina 25
Drept Comercial - Pagina 26
Drept Comercial - Pagina 27
Drept Comercial - Pagina 28
Drept Comercial - Pagina 29
Drept Comercial - Pagina 30
Drept Comercial - Pagina 31
Drept Comercial - Pagina 32
Drept Comercial - Pagina 33
Drept Comercial - Pagina 34
Drept Comercial - Pagina 35
Drept Comercial - Pagina 36
Drept Comercial - Pagina 37
Drept Comercial - Pagina 38
Drept Comercial - Pagina 39
Drept Comercial - Pagina 40
Drept Comercial - Pagina 41
Drept Comercial - Pagina 42
Drept Comercial - Pagina 43
Drept Comercial - Pagina 44
Drept Comercial - Pagina 45
Drept Comercial - Pagina 46
Drept Comercial - Pagina 47
Drept Comercial - Pagina 48
Drept Comercial - Pagina 49
Drept Comercial - Pagina 50
Drept Comercial - Pagina 51
Drept Comercial - Pagina 52
Drept Comercial - Pagina 53
Drept Comercial - Pagina 54
Drept Comercial - Pagina 55
Drept Comercial - Pagina 56
Drept Comercial - Pagina 57
Drept Comercial - Pagina 58
Drept Comercial - Pagina 59
Drept Comercial - Pagina 60
Drept Comercial - Pagina 61
Drept Comercial - Pagina 62
Drept Comercial - Pagina 63
Drept Comercial - Pagina 64
Drept Comercial - Pagina 65
Drept Comercial - Pagina 66
Drept Comercial - Pagina 67
Drept Comercial - Pagina 68
Drept Comercial - Pagina 69
Drept Comercial - Pagina 70
Drept Comercial - Pagina 71
Drept Comercial - Pagina 72
Drept Comercial - Pagina 73
Drept Comercial - Pagina 74
Drept Comercial - Pagina 75
Drept Comercial - Pagina 76
Drept Comercial - Pagina 77
Drept Comercial - Pagina 78
Drept Comercial - Pagina 79
Drept Comercial - Pagina 80
Drept Comercial - Pagina 81
Drept Comercial - Pagina 82
Drept Comercial - Pagina 83
Drept Comercial - Pagina 84
Drept Comercial - Pagina 85
Drept Comercial - Pagina 86
Drept Comercial - Pagina 87
Drept Comercial - Pagina 88
Drept Comercial - Pagina 89
Drept Comercial - Pagina 90
Drept Comercial - Pagina 91
Drept Comercial - Pagina 92
Drept Comercial - Pagina 93
Drept Comercial - Pagina 94
Drept Comercial - Pagina 95
Drept Comercial - Pagina 96
Drept Comercial - Pagina 97
Drept Comercial - Pagina 98
Drept Comercial - Pagina 99
Drept Comercial - Pagina 100
Drept Comercial - Pagina 101
Drept Comercial - Pagina 102
Drept Comercial - Pagina 103
Drept Comercial - Pagina 104
Drept Comercial - Pagina 105
Drept Comercial - Pagina 106
Drept Comercial - Pagina 107
Drept Comercial - Pagina 108
Drept Comercial - Pagina 109
Drept Comercial - Pagina 110
Drept Comercial - Pagina 111
Drept Comercial - Pagina 112
Drept Comercial - Pagina 113
Drept Comercial - Pagina 114
Drept Comercial - Pagina 115
Drept Comercial - Pagina 116
Drept Comercial - Pagina 117
Drept Comercial - Pagina 118
Drept Comercial - Pagina 119
Drept Comercial - Pagina 120
Drept Comercial - Pagina 121
Drept Comercial - Pagina 122
Drept Comercial - Pagina 123
Drept Comercial - Pagina 124
Drept Comercial - Pagina 125
Drept Comercial - Pagina 126
Drept Comercial - Pagina 127
Drept Comercial - Pagina 128
Drept Comercial - Pagina 129
Drept Comercial - Pagina 130
Drept Comercial - Pagina 131
Drept Comercial - Pagina 132
Drept Comercial - Pagina 133
Drept Comercial - Pagina 134
Drept Comercial - Pagina 135
Drept Comercial - Pagina 136
Drept Comercial - Pagina 137
Drept Comercial - Pagina 138
Drept Comercial - Pagina 139
Drept Comercial - Pagina 140
Drept Comercial - Pagina 141
Drept Comercial - Pagina 142
Drept Comercial - Pagina 143
Drept Comercial - Pagina 144
Drept Comercial - Pagina 145
Drept Comercial - Pagina 146
Drept Comercial - Pagina 147
Drept Comercial - Pagina 148
Drept Comercial - Pagina 149
Drept Comercial - Pagina 150
Drept Comercial - Pagina 151
Drept Comercial - Pagina 152
Drept Comercial - Pagina 153
Drept Comercial - Pagina 154
Drept Comercial - Pagina 155
Drept Comercial - Pagina 156
Drept Comercial - Pagina 157
Drept Comercial - Pagina 158
Drept Comercial - Pagina 159

Conținut arhivă zip

  • Drept Comercial.doc

Alții au mai descărcat și

Comert

Etimologic, termenul „comerţ” provine din latinescul “commercium” care înseamnă schimb, operaţie având ca obiect „marfa”, respectiv o...

Comert International si Dezvoltare Economica

Pe parcursul întregii evolutii economice au existat interrelatii strânse si complexe între comert exterior si dezvoltare economică. Ele sunt...

Preocupări de Modernizare și Dinamizare a Teoriei Neoclasice a Comerțului Internațional

Pentru că multe din criticile adresate teoriei proporţiei factorilor de producţie au semnalat caracterul prea abstract al acesteia, restricţiile...

Comerț Internațional

Caracterul biunivoc al relatiei comert exterior – dezvoltare economică: este unanim recunoscut că pe parcursul întregii evolutii economice au...

Vânzări Inteligente

ARGUMENT ÎN FAVOAREA VÂNZĂRILOR INTELIGENTE Acest curs – adresat tuturor celor care au o afacere de dimensiuni restrânse sau medii - a fost...

Organizarea Mondiala a Comertului

1.1. Aspecte generale privind disciplina comertului international - Relevanta comertului international - Continutul disciplinei comert...

Evolutia Comertului International pe Grupe de Produse

Trasaturile caracteristice acestei evolutii sunt: - permanenta si rapida imbogatire a nomenclatorului de produse - schimbarea continua a...

Responsabilitate Sociala

Etica evidenţiază mecanismele interioare care determină acţiunile întreprinzătorului, comportamentul acestuia în interacţiunile cu cei din jur....

Ai nevoie de altceva?