Economia Comertului

Imagine preview
(8/10 din 11 voturi)

Acest curs prezinta Economia Comertului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 38 de pagini .

Profesor: Conf. Univ. Dr. Popescu Manoela

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Comert

Cuprins

Cap.1. Locul, rolul si importanta comertului in economia nationala
1.1. Comertul - activitate profesionala in economie
1.2. Functiile comertului
Cap.2. Comertul Romaniei in context European
2.1. Evolutia comertului romanesc
2.2. Perspectivele comertului romanesc in noua economie
2.3. Comert european
Cap.3. Organizarea comertului
3.1. Principii de organizare a comertului
3.2. Firma comerciala – locul si importanta acestea in organizarea comertului
3.3. Sisteme de organizare a aparatului comercial
Cap.4. Comertul cu ridicata
4.1. Continutul activitatii si rolul economic al comertului cu ridicata
4.2. Functiile comertului cu ridicata
4.3. Tendinte in evolutia comertului cu ridicata
Cap.5. Comertul cu amanuntul
5.1. Continutul activitatii si rolul economic si functiile comertului cu amanuntul
5.2. Tipologia activitatii comerciale cu amanuntul
Cap.6. Comertul electronic sau E-comert
6.1. Concepul de comert electronic si avantajele acestuia
6.2. Comertul electronic prin internet
6.3. Comertul electronic, instrument util in dezvoltarea IMM-urilor in contextul integrarii europene
Cap.7. Locul pietei bunurilor si serviciilor in cadrul economiei de piata
7.1. Continutul si structura pietei bunurilor si serviciilor
7.2. Factori de influenta ai dinamicii pietei bunurilor si serviciilor
7.3. Globalizarea pietei
Cap.8. Consumul, cererea si oferta de marfuri si servicii
8.1. Continutul,structura si particularitatile consumului de marfuri si servicii
8.2. Continutul,structura si factorii de influenta ai cererii de marfuri
8.3. Continutul ofertei de marfuri si structura acesteia
Cap.9. Sistemul relatiilor de cumparare-vanzare generate de catre structurile comerciale
9.1. Relatiile comertului cu producatorii
9.2. Relatiile comertului cu consumatorii
Cap.10. Locul si importanta serviciilor comerciale in cadrul serviciilor de piata
10.1. Rolul serviciilor pe piata in dezvoltarea economica
10.2. Definirea si tipologia serviciilor comerciale
Cap.11. Baza tehnico-materiala a comertului
11.1. Notiunea de baza tehnico-materiala a comertului
11.2. Corelarea bazei tehnico-materiale cu volumul activitatii economice
Cap.12. Resursele umane si financiare in comert

Extras din document

Curs 1 & 2 09.03.2007

Capitolul 1

Locul, modul şi importanţa

comerţului în economia comerţului

1. Comerţul – activitate profesională în economie

1.1 Comerţul este un sector de activitate precisă, complexă a economiei.

1.1.1 Definirea şi conţinutul activităţii de comerţ

Activitatea de comerţ are ca obiect marfa, operaţiunile de vânzare cumpărare ale acestora.

M –> B – >M act de schimb B –> M –> B act de comerţ

Comerţul are dublu sens: - ramură a economiei nutriţionale

- categorie economică

Comerţul:

- este o activitate inseparabilă a distribuţiei (J Bremont, A Geledon „Dicţionar economic şi social”);

- distribuie în modalităţi diferite mărfurile de la micul negustor la hipermagazin, de la vânzare prin etalare la forma modernă a marchendissing-ului;

- activitate constând în a cumpăra bunuri, servicii sau valori pentru a le vinde (după transformare) sau pentru a le închiria sau a le ceda în folosinţă contra unui preţ.

Noţiune de comerţ

Sub aspect juridic defineşte transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor sau a serviciilor precum şi a prestaţiilor de servicii realizate între diferite stadii ale producţiei sau între producător sau consumator.

Defineşte o profesiune care se practică în cadrul economiei de piaţă asigurând realizarea actelor de schimb.

Funcţie economică ce constă în a cumpăra materii prime sau alte produse pentru a le vinde în acelaşi stadiu fizic, dar în condiţiile preferate de către consumator (timp, loc, cantităţi, sortiment preţ).

Un ansamblu de activităţi care privesc un produs din momentul investiţiei sau al manifestării intenţiei de a-l crea, până la distrugerea sa în procesul de consum, indiferent care ar fi forma acesteia.

Activitatea de comerţ s-a transformat dintr-o simplă activitate de intermediere – într-o activitate creatoare de utilităţi.

În comerţ se desfăşoară următoarele categorii de activităţi:

- activitate de intermediere a actelor de vânzare – cumpărare;

- activitate legată de:

- distribuţia fizică;

- cercetarea pieţei;

- informarea populaţiei;

- educarea consumatorilor;

- publicitatea;

- crearea cadrului ambiental necesar desfăşurării actului de vânzare –cumpărare;

- crearea condiţiilor adecvate de utilizare a produselor, etc..

În concluzie:

- comerţul este un sector creator, nu de bunuri, ci de utilităţi;

- comerţul este reprezentant în serviciul utilizatorilor şi al producătorilor;

- comerţul are rolul de instrument de reglare a mecanismului de piaţă;

1.1.2 Actele de comerţ

Reprezintă o acţiune efectuată în procesul realizării unei profesiuni comerciale.

Actele de comerţ sunt de mai multe categorii:

- acte de comerţ naturale;

- acte de comerţ formale (proforme);

- acte de comerţ potrivit teoriei accesorii.

Acte de comerţ naturale:

Sunt reprezentante de acele activităţi care prin ele însele reprezintă comerţ dând profilul profesiunii celor implicaţi în realizarea lor.

Clasificare:

- totalitatea cumpărărilor de mărfuri în scopul revânzării lor sau închirierii lor;

- activitatea interpuşilor dintre participanţii la tranzacţiile comerciale (brokeri, curtieri)

- transformarea materiilor prime în obiecte de consum;

- activităţi de transport;

- activitate bancară;

- alte activităţi desfăşurate de agenţiile de schimb valutar, birouri de afaceri, întreprinderi de spectacol public, etc..

Acte de comerţ proforme sau formale sunt actele de comerţ a căror substanţă comercială este dată de forma lor şi au ca obiect operaţiuni realizate sub acoperire sau prin intermediul scrisorii de schimb.

Actele de schimb în virtutea teoriei accesoriei cuprind toate operaţiunile ce se referă la acele acte, care sunt pur civile prin natura lor, dar devin comerciale, dacă sunt făcute de către un comerciant cu ocazia realizării unei anumite laturi a activităţii sale comerciale.

În concluzie, un comerciant poate efectua:

- acte civile care constau în cumpărarea unui mobil pentru uzul personal, sau chiar pentru exercitarea activităţilor comerciale, cumpărarea mijloacelor mobiliare, de maşini pentru uzul său personal;

- acte comerciale din cele naturale: cumpărări şi revânzări de mărfuri, schimburi de creaţie, etc.;

- operaţiuni devenite acte de comerţ în virtutea teoriei accesoriei, achiziţionarea de mobilier de birou, computere, etc..

După obiectul afacerilor, comerţul se clasifică în:

- propriu-zis – totalitatea actelor de cumpărare–vânzare a produselor naturale sau fabricate;

- de bancă sau bancar – constă în a colecta, contractarea şi punerea la dispoziţia comercianţilor a fondurilor provenite în principal din depozitele clienţilor;

- transportului – totalitatea actelor de comerţ privind operaţiunile ce asigură orientarea şi deplasarea mărfurilor din centrele de producţie către locurile de transformare, fabricare sau punctele de vânzare.

- de asigurări – toate operaţiunile referitoare la actele de asigurare a unor riscuri mijlocite de plata unor prime de asigurări.

Fisiere in arhiva (1):

  • Economia Comertului.doc