Economia Comertului

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Comerț
Conține 5 fișiere: doc
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 6887
Mărime: 51.02KB (arhivat)
Cost: Gratis
Grile rezolvate pentru Economia Comertului. Facultatea de Management Turistic si Comercial Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir

Extras din document

Cap. 1. Locul şi importanta comerţului romanesc în economia naţională

1.9. Teste grilă

1. Noţiunea de comerţ nu defineşte:

a) o funcţie economică; c

b) profesiunea unui grup de agenţi economici;

c) cumpărarea unui bun îndelungat pentru dotarea locuinţei;

d) transferul titlului de proprietate.

2. În codul comercial, actele de comerţ sunt definite:

a) acte de producţie industrială, de transport, de curtaj; a

b) acte proforma specifice;

c) acte juridice de ramură;

d) acte comerciale.

3. De-a lungul timpului, activitatea de comerţ s-a transformat într-o:

a) simplă activitate de intermediere;

b) activitate creatoare de utilităţi; a

c) activitate de servicii producătoare de satisfacţii;

d) activitate complexă de transfer a proprietăţii.

4. Printre principalele elemente comensurabile, care separă producătorii de utilizatori/consumatori nu figurează:

a) amplasarea în spaţiu şi distanţă;

b) necunoaşterea reciprocă a mijloacelor financiare şi a producţiei de care dispune;

c) disproporţia în timp şi spaţiu dintre cantităţile produse şi cele consumate;

d) înregistrarea la Registrul Comerţului. d

5. Comerţul pune la dispoziţia consumatorilor/utilizatorilor bunuri şi servicii în condiţii de:

a) loc, timp şi mărime;

b) cantitate, preţ, poziţii sortimentale; a

c) unităţi de încărcătură pachetizate;

d) structură sortimental preambalată şi codificată.

6. Delimitarea de funcţia de producţie, cumpărarea mărfurilor de la producători şi transformarea acestora în depozite, în vederea pregătirii lor pentru vânzarea către utilizatori/intermediari/consumatori reprezintă:

a) o nouă diviziune a muncii;

b) etapă superioară în istoria comerţului; c

c) premisa apariţiei comerţului ca ramură de activitate independentă;

d) necesitate impusă de consumatori/utilizatori.

7. Excludeţi din următoarele enumerări actele ce nu reprezintă acte de comerţ:

a) acte naturale;

b) acte financiar-contabile; b

c) acte potrivit teoriei accesoriei;

d) acte formale.

8. Agentul A datorează 125 milioane lei agentului B, care la rândul său datorează o sumă asemănătoare agentului C. Agentul B poate cere agentului A să plătească agentului C, la o dată fixă, suma de 100 milioane lei utilizând:

a) actele de comerţ proforma;

b) actele de comerţ în virtutea teoriei accesoriei; a

c) actelor de comerţ naturale;

d) actelor civile.

9. Excludeţi din următoarele enumerări obligaţiile ce nu sunt specifice comerciantului:

a) ţinerea evidenţelor primare şi contabile, conservarea tuturor documentelor comerciale;

b) plata impozitelor speciale, impozite pe beneficiile comerciale, taxele asupra cifrei de afaceri, taxa pe valoarea adăugată;

c) obligaţii ce decurg din calitatea de patron; d

d) respectarea reţetelor de fabricaţie.

10. Revoluţia comercială de la începutul secolului al XI-lea prin consecinţele sale face să apară:

a) negustorul – mercator;

b) comerciantul ambulant; a

c) comerciantul itinerant;

d) vânzătorul.

11. Primele puncte de întâlnire dintre mărfurile din sudul cu nordul european va ceda locul:

a) expoziţiilor comerciale;

b) iarmaroacelor, bâlciurilor şi marilor târguri comerciale; b

c) târgurilor şi expoziţiilor cu vânzare;

d) centrelor comerciale.

12. Aşa-zisele „practici de comerţ”, adevărate manuale de comerţ, apărute în secolul al XII –lea, au fost consecinţa unor evenimente, precum:

a) trasee comerciale;

b) dezvoltarea drumurilor;

c) calendar fix, apariţia şi introducerea în viaţă a orologiilor etc.; c

d) intensificarea schimburilor comerciale.

13. Dezvoltarea continuă, după secolul al XIX – lea, a căilor de comerţ şi de transport a favorizat:

a) producţia;

b) distribuţia; d

c) schimbul valutar;

d) producţia şi distribuţia.

14. Procesul de formare a pieţei naţionale a fost demarat:

a) în a doua jumătate a secolului al XIX – lea;

b) după anul 1920;

c) 1920 – 1940; a

d) 1940 – 1990.

15. Consfinţirea statală a pieţei româneşti s-a realizat în etapa:

a) 1914 – 1918;

b) 1919 – 1939; a

c) 1940 – 1945;

d) 1946 – 1989.

Preview document

Economia Comertului - Pagina 1
Economia Comertului - Pagina 2
Economia Comertului - Pagina 3
Economia Comertului - Pagina 4
Economia Comertului - Pagina 5
Economia Comertului - Pagina 6
Economia Comertului - Pagina 7
Economia Comertului - Pagina 8
Economia Comertului - Pagina 9
Economia Comertului - Pagina 10
Economia Comertului - Pagina 11
Economia Comertului - Pagina 12
Economia Comertului - Pagina 13
Economia Comertului - Pagina 14
Economia Comertului - Pagina 15
Economia Comertului - Pagina 16
Economia Comertului - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Economia Comertului
    • grile_comert_cap_1.doc
    • grile_comert_cap_3.doc
    • grile_comert_cap_4.doc
    • grile_comert_cap_5.doc
    • grile_comert_cap_6.doc

Alții au mai descărcat și

Moldova în OMC - Avantaje și Dezavantaje

INTRODUCERE Tendinţa către sistemul comercial multilateral este determinată de evoluţia adîncirii proceselor economice internaţionale, a...

Bilete Examen Economia Comertului

Bilet nr. 1. 1. Stocarea mărfurilor permite: a) influenţarea producţiei; b) asigurarea echilibrului dintre cerere şi oferta de mărfuri din cadrul...

Negocierea Contractului de Vanzare Internationala

1. Definirea produsului (marfa)- poate fi reprezentata de mai multe categorii de produse: - Produse de baza - Produse industriale - Produse de...

Comert International

Contextul instituţionalizării SCI Al doilea război mondial a dus coeficientul de dizarmonie între state la cel mai înalt nivel; S-a încercat...

Securitatea Comertului Electronic

4.1. Noţiuni generale ăsurile speciale de securitate în cazul comerţului electronic prin Internet, în care plăţile se fac cu carduri, sunt...

Efectele Stimulative ale Afacerilor Electronice asupra Dezvoltării Comerț

5.1. Generalităţi a orice fenomen nou, Internetul şi comerţul electronic au dat naştere unor aşteptări exagerate şi chiar unor mituri, prevestind...

Bazele Comerțului

I. Obiective După studierea acestei teme veţi fi în măsură să: • înţelegeţi rolul distribuţiei mărfurilor • stabiliţi structura unui canal de...

Comert cu Servicii

Economia imaterialului Noua paradigmă: ascensiunea imaterialului • Inversarea relaţiei material-imaterial cuprinde cererea- consumul-activele-...

Ai nevoie de altceva?