Manoperele frauduloase comise asupra mărfurilor alimentare - direcții de identificare și prevenire

Prin noţiunea de „mărfuri alimentare” (sau pe scurt „aliment”) se înţeleg toate substanţele, sau produsele prelucrate, parţial prelucrate, sau neprelucrate destinate a fie ingerate de oameni. Această noţiune include şi băuturile, gumele de mestecat şi toate substanţele, inclusiv apa, aflate intenţionat în produsele alimentare în cursul preparării, fabricării sau altor tratamente. Este inclusa apa conform articolului 6 al Directivei 98/83/CEE.

Termenul de „mărfuri alimentare” nu cuprinde :

-hrana pentru animale;

-animalele vii care nu sunt destinate vederea consumului uman;

-plantele înainte de recoltare;

-tutunul si produsele din tutun;

-reziduuri si contaminanţi.

Mileniul al III-lea aduce provocări în toate domeniile, iar domeniul alimentar este unul din cele mai controversate, consumatorul tinzând spre o alimentaţie naturală, sănătoasă, pe când producătorul, în dorinţa de a realiza produse cu un preţ de desfacere cât mai accesibil şi un profit cât mai mare, înlocuieşte produsele alimentare tradiţionale cu produse prelucrate, uneori chiar artificiale sau, în cel mai rău caz, falsificate.

Falsificarea este operaţia de imitare, substituire, recondiţionare, reconstituire, transformare, denaturare, alterare a caracteristicilor de calitate ale unui produs, în scopul obţinerii unor produse asemănătoare cu cele originale şi în vederea realizării unor venituri ilicite (foloase necuvenite).

În acest context manopera frauduloasă poate fi definită ca fiind:

-metoda, mijlocul, modul, modalitatea, posibilitatea, procedeul, procedura, sistemul utilizat pentru a desfăşura o activitate sau pentru a efectua lucrări care au ca rezultat realizarea unui fals;

-mijlocul de acţionare în vederea atingerii unui anumit scop legat de falsificarea produselor;

-munca manuală necesară pentru efectuarea unei lucrări care are ca rezultat producerea unui fals.

Pentru a-şi menţine clienţii comerciantul trebuie să prevină punerea pe piaţă a unor mărfuri alimentare falsificate. Având în vedere:

-tendinţa de reducere a preţurilor în scopul cuceririi de noi pieţe, ceea ce conduce la situaţia ca şi mărfurile alimentare de strictă necesitate să prezinte riscul de falsificare;

-existenţa unor practici de mascare a falsificării mărfurilor alimentare;

-intenţia falsificatorilor de a profita de ignoranţa cumpărătorului,

comerciantul de mărfuri alimentare trebuie:

-să dispună de informaţii referitoare la:

-compoziţia produselor alimentare;

-calitate produselor alimentare;

-provenienţa produselor alimentare;

-valoarea produselor alimentare

-să cunoască modul de a descoperi alterarea şi falsificarea produselor alimentare;

-să cunoască modul de prelucrare a materiilor prime şi de producere a mărfurilor alimentare.

1. Definirea operaţiei de falsificare a mărfurilor alimentare

Falsificarea mărfurilor alimentare reprezintă operaţia prin care în pro¬duselor alimentare, sau în băuturi se adaugă substanţe naturale, sau sintetice, în scopul:

-mascării unor defecte;

-modificării compoziţiei;

-conferirii acestora de proprietăţi pe care nu le justifică prin compoziţia lor.

Factorii care contribuie la intensificarea manoperele frauduloase comise asupra mărfurilor alimentare sunt cauzate în principal de:

-puterea scăzuta de cumpărare a consumatorilor;

-dorinţa acestora de a achiziţiona produse de marcă la preturi scăzute;

-gradul scăzut de informare în legătura cu modul de apreciere a calităţii produselor (serviciilor).

Din punct de vedere juridic falsificarea produselor alimentare este o activitate ilicită. De aceea, potrivit Codului penal, falsifi¬carea ori substituirea de materii prime, sau materiale folosite la fabricarea sau prepa¬rarea produselor alimentare, precum şi livra¬rea acestora se pedepseşte.

Pedeapsa este cu atât mai mare dacă, prin manoperi frauduloase, sau prin falsificare, produsele devin vătămătoare sănătăţii.

A falsifica produse alimentare înseamnă:

-a prepara un produs alimentar asemănător cu un produs cunoscut şi apreciat de consumatori, cu scopul de a înşela;

-a plăsmui, a contraface.

-a prezenta un produs alimentar altfel decât este în realitate;

-a produce o denaturare intenţionată a unui produs original prin schimbarea ingredientelor sau a unor faze şi operaţii tehnologice;

-a imita în scop de fraudă.

2. Definirea noţiunii de fals (falsă)

Fals (falsă) este un adjectiv care atestă că un obiect, un produs, un serviciu etc. este contrar adevărului, deoarece:

-este mincinos, sau neîntemeiat;

-are numai aparenţa adevărului, sau a autenticităţii;

-este o imitaţie;

-este artificial.

A falsifica o marfă alimentară poate fi definită ca fiind o infracţiune săvârşită prin:

-alterarea reţetei originale a mărfii respective;

-schimbarea reţetei originale de fabricaţie datorită lipsei unor ingrediente, sau pentru reducerea în scop speculativ a preţului de cost;

-adaosul unor ingrediente cu rea-credinţă, pentru imitarea produsului original;

-substituirea cu scop speculativ a unor ingrediente;

-denaturarea conţinutului produsului original.

O marfă alimentară este considerată falsificată dacă:

-denaturează adevărul despre produsul original, conţine adaosuri nedeclarate, are o compoziţie modificată în scopuri frauduloase;

-imită un alt produs alimentar considerat original;

-este un produs neautentic, este contrafăcut şi induce consumatorii în eroare;

-este plăsmuit cu un scop speculativ, cu rea-credinţă;

-este mincinos, ascunzându-se adevărul prin prezentarea care i se face.

3. Manopere frauduloase utilizate la falsificarea produselor alimentare

Cauzele care determina tendinţa de falsificare a mărfurilor alimentare sunt multiple. În primul rând alterarea materiilor prime şi chiar a produselor finite poate reprezenta o astfel de cauză.

Produsele alimentare se pot altera, infecta şi impurifica în timpul preparării, transportului şi păstrării. Sub influenţa microorganismelor, enzimelor, oxigenului din aer şi a luminii, substanţele organice, care intră în componenţa produselor alimentare se modifică, determinând astfel alterarea produsele alimentare.

Şi, de la alterare până la manopere frauduloase în scopul falsificării mărfurilor depreciate, degradate, distanţa este foarte scurtă.