Rolul GATT în Reglementarea Comerțului Mondial

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Comerț
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 4330
Mărime: 25.88KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dorina Harcenco
Curs prezentat la Comert, la profesoara Dorina Harcenco, ASEM.

Cuprins

8.1 Caracteristicile GATT. Rolul acestuia in comertul international

8.2 Principii de baza si derogari ale GATT

8.3 Primele 6 runde de negocieri in cadrul GATT

Extras din document

8.1 Caracteristicile GATT. Rolul acestuia in comertul international

În perioada postbelică, în condiţiile în care interdependenţele economice internaţionale s-au adâncit, o reglementare a relaţiilor economice între state a devenit obiectivă, reglementare prin care s-a urmărit coordonarea modului de acţiune a statelor în domeniul politicii comerciale. Ca urmare, în afara unor reglementări a relaţiilor economice dintre state, în cadru bilateral, regional sau subregional, apare tendinţa de multilateralizare a relaţiilor economice externe prin intermediul unor acorduri ce au încercat să codifice anumite principii şi reguli, în ceea ce priveşte folosirea diferitelor instrumente şi măsuri de politică comercială în relaţiile reciproce.

În acest domeniu, pentru sistemul comercial mondial, un rol central i-a revenit Acordului General pentru Tarife si Comerţ (GATT) care, de la 1 ianuarie 1995, a devenit Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

Până la apariţia OMC, în practica relaţiilor comerciale externe s-a arătat că multe state au elaborat şi aplicat diverse instrumente de politică comercială tot mai variate, prin care au încălcat chiar diverse reglementări şi statuări, urmare a anumitor acorduri privind folosirea acestor instrumente în relaţiile economice reciproce, în acelaşi timp cu promovarea unor puternice tendinţe de regionalizare a schimburilor.

În anul 1947, Naţiunile Unite au iniţiat „Carta de la Havana” ce prevedea fondarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), care să supravegheze funcţionarea sistemului comercial global. Deşi Carta nu a fost ratificată ideea unei OMC a persistat. În ciuda eforturilor depuse de statele lumii, Organizaţia Mondială a Comerţului a luat fiinţă abia la 1 ianuarie 1995, după aproape cincizeci de ani în care relaţiile comerciale dintre naţiuni au funcţionat într-un cadru instituţional ce nu a avut, de jure, statutul de organizaţie internaţională.

Ca urmare a faptului ca cel de al doilea razboi mondial a afectat profund intrega economie mondiala si relatiile economice internationale, O.N.U. a initiat, inca din primii sai ani de activitate, o ampla actiune menita sa duca in final la cearea unei organizatii mondiale a comertului care sa-si aduca contributia la eliminarea treptata a tuturor barierelor si restrictiilor din calea comertului international, in primul rand, a celor discriminatorii, si la statornicirea unor principii si reguli generale care sa stea la baza desfasurarii acestuia. In acest scop, o comisie pregatitoare (formata din reprezentantii a 23 de state) a trecut inca din anul 1945 la elaborarea unei sectiune a viitoarei Organizatii Mondiale a Comertului, aceasta fiind prima incercare de codificare a unor reguli fundamentale care sa guverneze relatiile economice internationale. Comisia pregatitoare a hotarat ca, paralel cu activitatea de elaborare a sectiunei pentru viitoarea Organizatie Mondiala a Comertului si pana la ratificarea ei, sa initieze si primele negocieri cu privire la reducerea taxelor vamale si a altor restrictii din calea comertului international. Aceste negocieri au avut loc din aprilie si pana in octombrie 1947 si rezultatele lor au fost incorporate intr-un tratat multilateral denumit Acordul General pentru Tarife si Comert, care constituie baza oficiala, juridica a concesiilor tarifare convenite. Totodata, in acest tratat, care urma sa fie o anexa la Carta pentru viitoarea Organizatie Mondiala a Comertului, au fost inscrise si o serie de reguli, principii si discipline dupa care sa se calauzeasca statele membre in desfasurarea schimburilor comerciale reciproce. Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1948. A fost elaborata si Carta pentru proiectata Organizatie Mondiala a Comertului, cunoscuta sub numele de Carta de la Havana (1948), dar, nefiind ratificata de catre statele semnatare, n-au putut sa fie puse bazele Organizatiei Mondiale a Comertului, ramanand in vigoare numai Acordul General pentru Tarife si Comert, care nu a avut statut juridic de organizatie internationala, dar a intretinut legaturi cu organizatiile specializate ale O.N.U. Acordul General pentru Tarife si Comert este un tratat multilateral intergurnamental prin care tarile membre se obliga sa respecte anumite principii, reguli si discipline in domeniul relatiilor comerciale, sa reduca, sa elimine sau sa consolideze taxele vamale si sa inlature restrictiile cantitati sau de alta natura din calea schimburilor comerciale reciproce, trecand treptat la liberalizarea acestora. Rezulta din aceasta definitie ca obiectivul initial principal al GATT-ului a fost crearea de conditii favorabile pentru desfasurarea schimburilor comerciale intre tarile membre. Acest obiectiv isi pastreaza valabilitatea si in prezent. In ultimii 15-20 de ani insa, ca urmare a faptului ca a crescut numarul tarilor membre si in special al tarilor in curs de dezvoltare, atributiile si obiectile GATT-ului s-au largit, indeosebi pe linia sprijinirii dezvoltarii comertului exterior al acestora si implicit a economiilor lor. La 1 ianuarie 1968 a fost creat Centrul comun pentru comertul international GATT-UNCTAD.

Desi GATT-ul nu este o organizatie internationala, in practica el exercita atributiile unui organism international, asigurand cadrul organizatoric corespunzator pentru negocierile comerciale, precum si structura organizatorica menita sa dea rezultatelor acestor negocieri forma unor instrumente legale. In prezent, activitatea GATT-ului se desfasoara in cadrul urmatoarei structuri organizatorice:

Preview document

Rolul GATT în Reglementarea Comerțului Mondial - Pagina 1
Rolul GATT în Reglementarea Comerțului Mondial - Pagina 2
Rolul GATT în Reglementarea Comerțului Mondial - Pagina 3
Rolul GATT în Reglementarea Comerțului Mondial - Pagina 4
Rolul GATT în Reglementarea Comerțului Mondial - Pagina 5
Rolul GATT în Reglementarea Comerțului Mondial - Pagina 6
Rolul GATT în Reglementarea Comerțului Mondial - Pagina 7
Rolul GATT în Reglementarea Comerțului Mondial - Pagina 8
Rolul GATT în Reglementarea Comerțului Mondial - Pagina 9
Rolul GATT în Reglementarea Comerțului Mondial - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Rolul GATT in Reglementarea Comertului Mondial.doc

Alții au mai descărcat și

Comert

Etimologic, termenul „comerţ” provine din latinescul “commercium” care înseamnă schimb, operaţie având ca obiect „marfa”, respectiv o...

Comert International si Dezvoltare Economica

Pe parcursul întregii evolutii economice au existat interrelatii strânse si complexe între comert exterior si dezvoltare economică. Ele sunt...

Preocupări de Modernizare și Dinamizare a Teoriei Neoclasice a Comerțului Internațional

Pentru că multe din criticile adresate teoriei proporţiei factorilor de producţie au semnalat caracterul prea abstract al acesteia, restricţiile...

Comerț Internațional

Caracterul biunivoc al relatiei comert exterior – dezvoltare economică: este unanim recunoscut că pe parcursul întregii evolutii economice au...

Vânzări Inteligente

ARGUMENT ÎN FAVOAREA VÂNZĂRILOR INTELIGENTE Acest curs – adresat tuturor celor care au o afacere de dimensiuni restrânse sau medii - a fost...

Organizarea Mondiala a Comertului

1.1. Aspecte generale privind disciplina comertului international - Relevanta comertului international - Continutul disciplinei comert...

Interviul de Angajare

INTRODUCERE O modalitate modernã şi uzualã, în acelaşi timp, de comunicare, prin care o companie poate intra într-un contact direct cu clienţii...

Evolutia Comertului International pe Grupe de Produse

Trasaturile caracteristice acestei evolutii sunt: - permanenta si rapida imbogatire a nomenclatorului de produse - schimbarea continua a...

Ai nevoie de altceva?