Tehnica operațiunilor de comerț exterior

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Comerț
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 90 în total
Cuvinte : 45106
Mărime: 173.64KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Botescu Ion

Extras din document

Capitolul 1

TRANZACŢII INTERNAŢIONALE:

SCURT ISTORIC, CONCEPT, OBIECT ŞI CONTEXT

1.1. Scurtă istorie a tranzacţiilor internaţionale

O dată cu formarea primelor graniţe naţionale, afacerile internaţionale au fost conduse de naţiuni sau individual. În multe cazuri, afacerile internaţionale, singure, au fost o forţă majoră în delimitarea graniţelor şi schimbarea istoriei economiei mondiale. De exemplu, afacerile internaţionale au jucat un rol vital în formarea şi declinul imperiului roman, al cărui impact de gândire, cunoştinţe şi dezvoltare sunt simţite şi în ziua de azi. De altfel, când citim despre marşul legiunilor romane, trebuie să ştim că acesta nu se datora exclusiv puterii militare pe care imperiul se baza. Romanii au folosit ca stimulent major pax romana (pacea romană). Aceasta le permitea comercianţilor să călătorească în siguranţă pe drumurile construite, întreţinute şi protejate de legiunile romane şi trupele afiliate lor. Roma a stimulat construirea unor pieţe centrale în oraşe şi constituirea unui sistem de comunicaţii adecvat.

Afacerile internaţionale au înflorit în imperiu contribuind la îmbunătăţirea modului de viaţă, aceasta devenind model pentru cei din afară. Curând, oraşe şi naţiuni care nu făceau parte din acesta s-au decis să se afilieze imperiului. Ei au fost de acord să plătească tribut si taxe deoarece beneficiile erau mai mari decât dările.

Prin urmare, creşterea imensă a imperiului roman s-a efectuat şi pe baza legăturilor de afaceri. Desigur, eforturi substanţiale au fost făcute pentru a menţine acest mediu favorabil. Când, de exemplu, piraţii ameninţau căile de navigaţie comercială, de exemplu, Pompeius, a trimis o forţă mare pentru a-i elimina. Odată acest lucru împlinit, costurile de distribuţie au scăzut substanţial, deoarece teama de a călători a dispărut. Bunurile puteau fi vândute la preţuri mai mici ceea ce a condus la lărgirea cererii. Afacerile internaţionale au reprezentat unul dintre factorii primari care au menţinut integritatea imperiului. Atacurile triburilor barbare asupra imperiului, au făcut ca romanii să piardă teren. Mai târziu, triburile din afară atacau un imperiu care era deja substanţial slăbit din temelii, datorită accentuării decadenţei. Pacea romană nu a mai putut fi impusă mult timp, folosirea şi acceptarea sistemului monetar comun a decăzut, iar comunicaţiile nu au mai putut funcţiona bine mult timp. Prin urmare, afilierea la Imperiul Roman nu a mai putut oferi avantajele din trecut. Foştii aliaţi, observând că nu mai există beneficii din asocierea cu Roma, s-au aliat cu invadatorii.

Încă de pe vremea Imperiului Roman, obţinerea de beneficii din afacerile internaţionale era văzută ca un instrument al politicii naţionale. Folosirea de constrângeri economice de către naţiuni sau grupuri de naţiuni, îşi are rădăcinile în timp, în oraşele-state greceşti şi războiul peloponesian. În războaiele lui Napoleon, combatanţii au folosit blocadele navale şi economice pentru a obţine supremaţia. Similar, în timpul războiului civil din SUA, Nordul a urmărit în mod constant o strategie de anulare a oportunităţilor de afaceri internaţionale ale Sudului, pentru a-l priva de veniturile obţinute din export. Mai recent, faptul că SUA a impus embargoul economic Irak-ului ca urmare a ocupării Kuwait-ului de către acesta, constituie o dovadă a folosirii, în perioada modernă, a constrângerilor economice, ca element de presiune pentru atingerea unor obiective geo-politice. Chiar dacă măsura în sine nu a avut efectul scontat, în cele din urmă, izolarea economică internaţională a Irak-ului (împiedicarea realizării operaţiunilor de import-export în mod liber, împiedicarea investiţiilor străine în Irak, precum şi a oricărei alte forme de cooperare economică şi tehnică internaţională) a reprezentat o acţiune politică majoră care demonstrează importanţa schimburilor economice internaţionale.

Importanţa afacerilor internaţionale a putut fi observată în anii '30. În acel timp, decretul Smoot-Hawley a crescut îndatoririle importatorilor şi a avut ca urmare reducerea volumului de bunuri care intrau pe teritoriul SUA. Acest act a fost elaborat în speranţa că se va întări forţa economică internaţională a SUA. Acţiunea a fost percepută negativ de cei mai importanţi parteneri comerciali ai Americii. Deprecierea la scară largă şi colapsul sistemului financiar mondial au fost două dintre instrumentele care au condus la declanşarea celui de–al doilea război mondial.

În secolele trecute, comerţul s-a derulat la nivel internaţional, dar nu a avut acelaşi impact asupra naţiunilor, firmelor şi persoanelor fizice, aşa cum s-a întâmplat în perioada ce a urmat celui de-al doilea război mondial. Ţări care nu s-au gândit niciodată la o participare majoră în comerţul mondial, s-au afirmat drept centre economice majore ale economiei mondiale (de exemplu, Hong Kong). Persoanele fizice şi firmele au realizat că pot şi trebuie să fie competitive, nu numai pe pieţele naţionale, dar şi pe cele globale.

Afacerile internaţionale formează o reţea de legături globale pe întreg mapamondul, care leagă toate ţările, instituţiile şi persoanele mult mai strâns decât în trecut. Această eră a legăturilor aduce laolaltă comerţul, pieţele financiare, tehnologia, standardele de viaţă, precum şi moduri neaşteptate de colaborare şi cooperare. Importanţa lor a fost recunoscută semnificativ pentru prima dată în timpul primului şoc petrolier, care a zguduit pieţele mondiale în anii '70. Din acel moment legăturilor economice internaţionale li s-au acordat atenţia cuvenită. Seceta din Brazilia, precum şi efectele ei asupra producţiei de cafea, este resimţită în întreaga lume. Prăbuşirea globală din 1987 a fost resimţită în toate centrele financiare din lume. Invadarea Kuwait-ului de către Irak în 1990, precum şi războaiele care au urmat (1991, 2003) au afectat preţul petrolului, nivelul stocurilor şi circulaţia lichidităţilor în întreaga lume.

1. 2.Obiectul tranzacţiei comerciale internaţionale

Obiectul unei tranzacţii comerciale internaţionale îl reprezintă ceea ce generic numim produs. Noţiunea de produs trebuie privită, precizată şi analizată în sens larg. Produsul este înainte de toate, un răspuns la aşteptările unei pieţe. Se numeşte produs tot ce poate fi oferit pe o piaţă. Conceptul de produs depăşeşte în sens larg noţiunea de obiect tangibil.

După natura lor produsele pot fi:

- bunuri primare;

- bunuri manufacturate;

- bunuri cu întrebuinţare specială;

- servicii;

- cunoştinţe tehnice.

Bunurile primare sunt:

- agricole (alimente şi materii prime);

- miniere (minereuri, combustibili).

Preview document

Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 1
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 2
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 3
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 4
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 5
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 6
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 7
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 8
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 9
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 10
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 11
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 12
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 13
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 14
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 15
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 16
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 17
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 18
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 19
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 20
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 21
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 22
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 23
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 24
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 25
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 26
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 27
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 28
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 29
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 30
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 31
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 32
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 33
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 34
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 35
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 36
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 37
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 38
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 39
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 40
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 41
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 42
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 43
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 44
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 45
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 46
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 47
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 48
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 49
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 50
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 51
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 52
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 53
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 54
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 55
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 56
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 57
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 58
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 59
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 60
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 61
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 62
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 63
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 64
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 65
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 66
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 67
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 68
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 69
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 70
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 71
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 72
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 73
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 74
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 75
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 76
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 77
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 78
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 79
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 80
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 81
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 82
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 83
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 84
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 85
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 86
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 87
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 88
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 89
Tehnica operațiunilor de comerț exterior - Pagina 90

Conținut arhivă zip

  • Tehnica Operatiunilor de Comert Exterior.doc

Alții au mai descărcat și

Organizarea și tehnologia comerțului

Notă introductivă Suportul de curs este elaborat în conformitate cu programa cursului „Organizarea şi tehnica comerţului” pentru pregătirea...

Analiza Pest și SWOT

Analiza PEST PEST – Political, Economic, Social and Technological (factors); Acronimul PEST apare uneori STEP; Analiza PEST: instrument util...

Comerț electronic

Planul cursului - Interactiunea dintre firme si consumatori in societatea informationala. - eCommerce si eBusiness - Aspecte economice privind...

Produsele de morărit și panificație

- Produselor de cereale și produse de morărit - Făina se obține prin măcinarea boabelor de grâu după care se separă particulelor rezultate prin...

Comerț internațional și politici comerciale

I. Aparitia schimbului de marfuri si diviziunea sociala a muncii : Aparitia schimbului regulat de produse este inseparabil legata de aparitia si...

Economie comercială

1.1. Abordarea noţiunii de comerţ din diferite perspective Termenul de Comerţ Etimologic - cuvântul latin “commercium” = prin care se desemna...

Merchandising

Cu ochii pe portofelele doamnelor Creşterea puterii financiare a femeilor din România determină o nouă abordare a campaniilor de romovare. Femeile...

Logistica mărfurilor

1. Continutul si componentele logisticii Filozofia logisticii promoveaza ca obiectiv principal oferirea utilitatilor de loc timp si posesie la...

Te-ar putea interesa și

Managementul Finanțării și Creditării Comerțului Exterior Românesc

CAPITOLUL 1. ROLUL STATULUI ÎN FINANŢAREA ŞI SPRIJINIREA ACCESULUI FIRMELOR ROMÂNEŞTI PE PIEŢELE INTERNAŢIONALE DE BUNURI ŞI SERVICII La nivelul...

Piața Internațională a Creditului

Introducere În cursul ultimelor decenii, dupa cel de-al doilea razboi mondial, volumul schimburilor economice internationale nu a încetat sa...

Lucrare de practică realizată la SC Contitech România SRL

1.Prezentare firmei la care se face practica Date de identificare pentru CONTITECH ROMANIA S.R.L. Codul de identificare fiscala: 14397092 Nr....

Tehnici moderne de finanțare - creditul consorțial creditul revolving cofinanțarea

INTRODUCERE În ansamblul relaţiilor economice internaţionale un loc aparte îl deţin tehnicile moderne de finanţare, destinate promovării...

Contabilitatea operațiunilor de import-export

INTRODUCERE Scurt istoric al comertului international. Teorii ale comertului international. Comertuli international a aparut din necesitatea mai...

Proiect de practică - SC VEF SA Focșani

Capitolul 1 Prezentarea generala a firmei 1.1 Scurt istoric al activitatii Societatea comerciala VEF S.A. Focsani este o firma cunoscuta în...

Instrumente și modalități de plată

MIJLOACE DE PLATA Plata reprezinta indeplinirea obligatiei importatorului de a achita exportatorului contravaloarea marfurilor livrate, in...

Negocierea și tehnica operațiunilor de comerț exterior - Recenzie

- Titlu: „Cu ce strategie au reușit nemții de la DM Drogherie Market să ajungă la venituri de aproape 500 de milioane de lei în România” - Autor:...

Ai nevoie de altceva?