Tehnici de Comert Exterior

Imagine preview
(8/10 din 8 voturi)

Acest curs prezinta Tehnici de Comert Exterior.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 115 de pagini .

Profesor: PROF. BOSCOR

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Comert

Cuprins

CUPRINS 1
1.Cadrul general al tranzacţiilor internaţionale 3
1.1 Influenţa guvernului asupra comerţului 3
1.2 Politica comercială 4
1.2.1. Politica comerciala tarifara 4
1.2.2. Politica comercială netarifară 7
1.2.3.Politica comercială promoţională si de stimulare a exporturilor 9
2.Cursul de schimb si politica valutară 11
2.1. Piata valutara internationala 11
2.2. Determinarea cursului de schimb 13
2.3. Crizele monetare 16
2.4. Balanţa de plăţi externe 17
3.Strategia şi procesul de export 22
3.1 Strategia de export 22
3.2. Procesul de export. Exportul direct şi exportul indirect 23
4. Prospectarea pieţelor externe şi contactarea partenerilor de afaceri 27
4.1. Metode de prospectare a pietelor externe 27
4.2. Evaluarea participarii 29
4.3. Modalităţi de contactare a clienţilor de pe pieţele externe 30
5. Negocieri internaţionale 31
5.1.Negocierea ca proces 31
5.2 Etapele negocierii 33
5.3 Trăsături ale diferitelor stiluri de negociere la nivel internaţional 35
6.Contractarea internaţională 37
6.1. Sisteme de drept: 37
6.2.Proiectul de contract 38
6.3.Contractarea electronica 40
6.4.Condiţiile de livrare Incoterms 41
6.5.Contractul internaţional de vânzare-cumpărare 43
6.6.Metode de stabilire a preturilor si factori care afectează stabilirea preturilor de export 46
6.7.Exemple de clauze formulate greşit in contracte 49
6.8. Riscurile contractuale în comerţ exterior 51
7. Derularea operaţiunilor de comerţ exterior 56
7.1. Pregătirea mărfii pentru export şi întocmirea documentelor aferente exportului 56
7.1.1 Ambalajul 56
7.1.2. Marcarea 58
7.1.3. Întocmirea documentelor de livrare 59
7.1.4. Facturarea la extern 60
7.2. Expediţia internaţionala 61
7.3. Transportul internaţional 62
7.3.1. Transportul maritim 64
7.3.2. Transportul feroviar 67
7.3.3. Transportul rutier 67
7.3.4. Transportul aerian 67
7.4. Vămuirea mărfurilor 67
7.4.1. Regimul vamal 68
7.4.2. Statutul vamal al marfii 70
7.4.3. Procedura vamală 71
7.4.4. Etapele vămuirii 71
7.5. Asigurarea mărfurilor in traficul internaţional 72
7.5.1. Condiţiile de asigurare 73
7.5.2. Contractul de asigurare 74
8.Tehnica plăţilor şi finanţării internaţionale 75
8.1. Mijloace de plată 75
8.1.1. Ordinul de plata (viramentul) 75
8.1.2 Cecul 77
8.1.3.Efectele de comerţ: cambia si biletul la ordin 78
8.2. Tehnici de plată 79
8.2.1. Plata in avans si plata după livrare 79
8.2.2. Incasso documentar 80
8.2.3. Acreditivul 81
8.3 Scrisoarea de credit comerciala 85
9.Finanţarea internaţională 87
9.1 Tehnicile de finanţare pe termen scurt 87
9.2 Tehnicile de finanţare pe termen mediu si lung 91
9.3 Tehnica speciala de finantare-Leasingul 95
10. Operatiuni comerciale combinate, complexe si de cooperare internationala 98
10.1 Operaţiuni de contrapartidă la nivel internaţional 98
10.2 Operaţiunea de reexport 102
10.3 Operaţiunea de prelucrare in lohn 103
10.4 Operaţiuni de switch 104
10.5 Operaţiunea de swap cu marfă 106
10.6 Operaţiunile de transfer de tehnologie 107
10.7 Operaţiunile de cooperare industrială 111
BIBLIOGRAFIE 115

Extras din document

1.Cadrul general al tranzacţiilor internaţionale

Obiective: înţelegerea motivelor intervenţiei guvernamentale asupra comerţului prin stimulente şi restricţii, studierea efectelor acţiunilor realizate de grupurile de presiune asupra politicilor comerciale şi studierea tipurilor de bariere tarifare şi netarifare aplicate importurilor precum şi a stimulentelor aplicate exporturilor.

1.1 Influenţa guvernului asupra comerţului

Guvernul influenţează comerţul unei ţări cu restul lumii prin politicile pe care le aplică asupra exporturilor şi importurilor. Aceste politici generează de multe ori conflicte.

Motivele intervenţiei guvernamentale

1) Şomajul- un important grup de presiune îl reprezintă şomerii care cer protejarea firmelor locale faţă de concurenţii străini.Un exemplu îl constituie industria americană a oţelului unde s-au făcut presiuni asupra guvernului american pentru a aplica taxe vamale şi contingente pentru a restricţiona importurile de oţel. Riscul aplicării unor măsuri protecţioniste îl constituie pericolul aplicării unor măsuri de răspuns din partea partenerilor comerciali. Practica a arătat că eforturile de a reduce şomajul prin restricţii la import sunt ineficiente.

2) Argumentul industriilor tinere- acesta presupune protejarea producătorilor locali până în momentul în care firma respectivă devine eficientă şi poate concura la nivel internaţional.Un exemplu îl constituie producţia de automobile din Brazilia şi Coreea de Sud, domeniu care a devenit eficient prin sprijinul guvernamental. Producătorii de automobile din Malaezia şi Australia au rămas ineficienţi, deşi au beneficiat de ajutor din partea statului.

3) Promovarea fluxurilor de investiţii- restricţiile aplicate importurilor pot determina creşterea investiţiilor străine directe. De exemplu, în Tailanda, restricţiile la importurile de automobile au determinat pe GM, Ford şi BMW să investească pe această piaţă.

4) Ajustări ale balanţei de plăţi – restricţionarea importurilor determină îmbunătăţirea situaţiei balanţei comerciale, care reprezintă o parte din balanţa de plăţi.

5) Obiective legate de controlul preţurilor- anumite ţări care au poziţii de monopol în anumite domenii pot limita exporturile pe anumite pieţe determinând o creştere a preţurilor. Alte ţări pot limita exporturile unor produse ale căror ofertă este deficitară pe piaţa internă pentru a favoriza consumatorii locali

6) Siguranţa naţională- anumite ţări restricţionează exporturile de produse strategice. De exemplu, americanii au impus sancţiuni comerciale unor companii din China care au vândut tehnologii Iranului folosite la programele de înarmare. Aceste companii nu puteau face afaceri cu guvernul american şi nu puteau exporta bunuri în SUA.

7) Menţinerea şi extinderea unor sfere de influenţă – guvernele acordă credite şi ajutoare şi încurajează importurile din ţările care intră în anumite alianţe politice. Uniunea Europeană a acordat tratamente preferenţiale fostelor colonii la importurile de banane.

8) Păstrarea identităţii naţionale- anumite ţări limitează importurile de produse străine. Canada interzice proprietatea străină asupra unor publicaţii, programelor de cablu TV sau asupra vânzărilor de cărţi. Franţa limitează numărul filmelor străine prezentate la televiziunea franceză.

1.2 Politica comercială

Reprezintă un ansamblu de reglementari de natura juridica, fiscala, administrativa, privind protejarea economiei naţionale de concurenta străină si stimularea exporturilor in vederea asigurării unui echilibru in balanţa comerciala care poate fi excedentara, echilibrata si deficitara.

Categorii de politici la import:

- politica comerciala tarifara (taxe vamale)

- politica comerciala netarifară

Politici pentru export:

- politica comerciala promoţională si de stimulare a exporturilor

1.2.1. Politica comerciala tarifara

Politica comerciala tarifara este un ansamblu de reglementari privind intrarea si ieşirea din ţară a mărfurilor, efectuarea formalităţilor vamale si plata taxelor vamale. Principalul instrument – taxele vamale care sunt impozite indirecte.

Tipuri de taxe vamale:

- advalorem – calculate ca procent din valoarea mărfii

- specifice – pe unitate de măsură convenţională

- mixte-ambele cazuri

Cele mai multe taxe sunt la import.

Taxe vamale:

- de import

- de export

- tranzit – pentru mărfuri care tranzitează un teritoriu

Taxele vamale au caracter:

- protecţionist – de protejare a producătorilor locali, au valoare mare

- fiscal – strângerea de fonduri la buget

Taxe vamale:

- autonome – nu au la baza convenţii

- convenţionale – au la baza convenţii intre tari

- preferenţiale – au la baza un sistem de preferinţe acordate de tarile dezvoltate tarilor mai puţin dezvoltate

- de retorsiune (răspuns) – la politica comerciala neloiala a altor ţări:

- taxe antidumping (dumping – vânzare pe piaţa externa sub preţul pieţei sau sub preţul pieţei interne)

- taxe compensatorii. Ele încearcă sa răspundă la politica de subvenţionare. (ex. producătorii subvenţionaţi au câştiguri mari iar cei nesubvenţionaţi reacţionează)

Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnici de Comert Exterior.doc