Biolingvistică

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 4 în total
Cuvinte : 1641
Mărime: 16.26KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

- prima apariţie termenul de „biolingvistică”: în 1950, în titlul unei cărţi, Handbook of Biolinguistics (Meader şi Muyskens, 1950)

Meader, Clarence L. şi John H. Muyskens. 1950. Handbook of Biolinguistics. Toledo: H.C. Weller.

Cartea pledează pentru o ştiinţă modernă a biolingvisticii, în care studiul limbii să fie abordat ca o ştiinţă naturală, iar limbajul să fie privit ca un grup integrat de procese biologice.

- Noam Chomsky şi colaboratorii săi, printre alţii, Eric Lenneberg: eforturi de a considera lingvistica drept o ştiinţă naturală şi, implicit, de a o ajuta să devină aşa ceva

Studiul limbajului uman înţeles ca obiect al lumii biologice a primit numele de „perspectiva biolingvistică”.

Din perspectivă biolingvistică, limbajul este văzut, în esenţă, ca un organ al corpului.

1957: Noam Chomsky, Syntactic Structures

- volumul preia cîteva rezultate esenţiale din studiul nepublicat, din 1955, Logical Structure of Linguistic Theory (Chomsky 1955/1975).

- pune emfază pe aspecte cheie ale proprietăţilor combinatorice ale gramaticii

Spre deosebire de perspectiva structuralistă, descriptivă a descrierii analitice a unui corpus de enunţuri, Chomsky pune accent pe productivitate, pe care o vede drept proprietate fundamentală a limbajului. Introduce astfel o nouă perspectivă asupra limbii, ca producţie (infinită) şi nu ca produs (finit). Vorbitorul are capacitatea de a produce în limba sa un număr infinit de enunţuri pe care nu le-a auzit anterior, prin urmare posedă o „ştiinţă a limbii” care îi permite acest lucru (numită mai tîrziu de Chomsky competenţă), un model generativ înnăscut care îi facilitează producerea şi totodată recunoaşterea enunţurilor specifice limbii materne. Din această perspectivă, scopul lingvisticii constă în elaborarea unor modele generative valabile pentru producerea unui număr nelimitat de enunţuri corecte într-o limbă.

- conţine un mesaj subliminal, care avea să fie enunţat de Chomsky în mod explicit în recenzia la studiul Verbal Behavior al lui Skinner (1959) şi mai ales în capitolul 1 din Aspects of the Theory of Syntax (1965); mesajul, cu caracter psihologic, defineşte drept scop central al cercetării de tip generativist identificarea proprietăţilor facultăţii limbajului uman; acest scop poate fi fragmentat într-o serie de întrebări mai precise (Chomsky 1986, 1988):

1. Ce este cunoaşterea limbii?

2. Cum se dobîndeşte această cunoaştere?

3. Cum este pusă în practică, folosită această cunoaştere?

4. Cum este reprezentată această cunoaştere la nivelul creierului?

5. Cum a apărut această cunoaştere în evoluţia speciilor?

Aceste chestiuni constituie, astăzi, nucleul conceptual şi centrul de interes în domenii precum lingvistica teoretică (în ariile tradiţionale ale sintaxei, semanticii, morfologiei, fonologiei), pragmatică, învăţarea L1 şi L2, psiholingvistică, neurlingvistică etc. Prin aceste chestiuni, se pune accentul pe faptul că limbajul poate şi trebuie să fie studiat care orice alt atribut al speciei noastre, mai precis, ca un organ al minţii, al creierului. Ultimele decenii de cercetare biolingvistică au demonstrat că are sens, la anumite nivele, să se privească studiul facultăţii limbajului ca o ramură a biologiei, la un nivel adecvat de abstracţiune.

Aceste întrebări sînt variante ale întrebărilor lui Tinbergen din lucrarea sa clasică On the Aims and Methods of Ethology (1963), centrală în biologia comportamentului animal:

1. Ce stimulează animalul să răspundă în felul în care se comportă şi care sînt mecanimele de răspuns?

2. Cum se dezvoltă un organism pe măsură ce individul creşte?

3. Care este comportamentul necesar pentru buna existenţă a animalului şi cum intervine evoluţia asupra acestui comportament?

4. Cum a evoluat în timp un anumit comportament? Se poate regăsi un comportament pe care îl au în comun două specii şi la strămoşul lor comun?

- 1967: lucrarea fundamentală a lui Lenneberg, a cărei problematică este valabilă şi astăzi

Eric Lenneberg,, Biological Foundations of Language, 1967

- reapariţia termenul de „biolingvistică”: 1974, în raportul unei întîlniri interdisciplinare pe teme de limbaj şi biologie (Piattelli-Palmarini, 1974), la care participă Salvador Luria şi Noam Chomsky, organizată de Massimo Piattelli-Palmarini şi sponzorizată de Royaumont Center for a Science of Man

Piattelli-Palmarini, Massimo. 1974. A debate on bio-linguistics. Centre Royaumont pour une science de l’homme report. [Conference held at Endicott House, Dedham, Massachusetts, 20-21 May, 1974.]

- în aceaşi perioadă, Lyle Jenkins încearcă să lanseze o revistă cu titlul Biolinguistics, încercare nematerialzată, în ciuda sprijnului unor biologi importanţi

Preview document

Biolingvistică - Pagina 1
Biolingvistică - Pagina 2
Biolingvistică - Pagina 3
Biolingvistică - Pagina 4

Conținut arhivă zip

  • Biolingvistica.doc

Alții au mai descărcat și

Bazele Lingvistice ale Comunicării

Comunicarea verbală este procesul de transmitere a unui mesaj de la sursă(emiţător) la destinatar(receptor) prin intermediul unui cod(limbă...

Neurolingvistică

1. Introducere 1a. Definiţie Neurolingvistica ţine de studiul aspectului biologic al limbajului uman. Mai precis, studiază relaţia dintre limbaj...

Caracteristicile Limbajului Uman Natural

Charles Hockett (1960) lansează sintagma „design features” of human language (vom înţelege, aproximativ: „trăsături definitorii”) Există diverse...

Problematica Schimbarii in Limba - Tipologia Schimbarii in Limba

Privită în timp ca orice obiect supus condiţionărilor istorice, nici o limbă nu este identică cu sine. Un raţionament de bun simţ ne impune să...

Răspunderea Juridică a Jurnaliștilor

Răspunderea juridică a jurnaliştilor 1. Răspunderea disciplinară a jurnalistului Răspunderea disciplinară este o instituţie specifică Dreptului...

Etica si Deontologia Comunicarii

ETICA SI DEONTOLOGIA PROFESIONALA CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.-Morala si deontologia Necesara, distinctia dintre cele 2 notiuni se...

Deontologie

PROPRIETATEA INTELECTUALA Terminologie Terminologie. in mod traditional este utilizata formula "proprietate intelectuala" pentru a desemna...

Deontologie

Conventiile internationale privind proprietatea intelectuala Conventiile de la Paris (1883) si Berna (1886). Granitele materiale, teritoriale , nu...

Ai nevoie de altceva?