Comunicare

Imagine preview
(8/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Comunicare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 109 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Comunicare

Cuprins

1. AUTOCUNOAŞTEREA 4
1.1. Personalitatea 4
1.1.1 Laturile personalităţii 4
1.2. Autocunoaşterea 8
2. COMUNICAREA – NOŢIUNI INTRODUCTIVE 10
2.1. Ce este comunicarea 10
2.2. Principiile comunicării 11
2.3. Unităţi şi caracteristici ale comunicării 11
2.4. Comunicarea ca proces 13
2.5. Nivelurile comunicării umane 17
2.5.1. Comunicarea intrapersonală 17
2.5.2. Comunicarea interpersonală 17
2.5.3. Comunicarea de grup 18
2.5.4. Comunicarea publică 19
2.5.5. Comunicarea de masă 20
2.6. Alte clasificări ale comunicării 20
2.7. Tipuri de comunicare socială 21
2.7.1. Comunicarea verbală 21
2.7.2. Comunicarea non-verbală 24
2.7.3. Metacomunicarea 24
3. COMUNICARE ŞI LIMBAJ 26
3.1. Limbă şi limbaj 26
3.2. Limbaj şi acţiune 28
3.3. Stiluri de comunicare 29
3.3.1. Calităţi generale ale stilului 29
3.3.2. Calităţi particulare ale stilului 30
3.3.3. Tipologia stilurilor de comunicare 30
3.3.4. Formele comunicării orale 31
3.3.5. Procesul comunicării orale 33
3.3.6. Interpretarea mesajelor 35
4. COMUNICAREA NONVERBALĂ 36
4.1. Limbajul corpului 36
4.1.1. Expresia feţei 36
4.1.2. Mişcarea corpului 37
4.1.3. Postura corpului 38
4.1.4. Comunicaţia tactilă 39
4.2. Prezenţa personală 39
4.3. Limbajul spaţiului 40
4.4. Limbajul culorilor 41
4.5. Limbajul timpului 41
5. COMUNICAREA DE MASĂ 43
5.1. Conceptul de comunicare de masă 44
5.2. Industrializarea comunicării sociale 47
5.3. Mijloace de comunicare de masă 49
5.4. Canalul de transmitere 50
5.5. Publicul 52
5.6. Conţinutul 54
5.7. Rolul şi funcţiile mass-media în societate 55
6. COMUNICAREA ÎN CADRUL GRUPURILOR DE MUNCĂ 57
6.1. Conceptul de grup de muncă 57
6.2. Caracteristicile grupului de muncă 57
6.3. Conducerea grupului de muncă 58
6.4. Tipuri de grupuri de muncă 59
6.5. Comunicarea în cadrul grupului de muncă 59
6.5.1. Tipologia comunicărilor în cadrul grupului de muncă 60
6.5.2. Reţele de comunicare 61
6.6. Corelaţia comunicare managerială-receptor 62
6.7. Stiluri de comunicare managerială 62
6.8. Corelaţia dintre stilul managerial şi stilul de comunicare 63
6.9. Tipuri speciale de comunicare în cadrul grupului de muncă; şedinţele 65
6.9.1. Tipuri de şedinţe 66
6.9.2. Reguli de desfăşurare a unei şedinţe 67
7. COMUNICAREA PROFESIONALĂ 68
7.1. Comunicarea orală 68
7.1.1. Pregătirea şi susţinerea unei prezentări orale 70
7.1.2. Tipuri de interviuri. Interviul de angajare 74
7.1.3. Tipuri de interviuri de angajare 75
7.1.4. Pregătirea pentru interviu 76
7.2. Comunicarea scrisă 78
7.2.1. Redactarea unui curriculum vitae 78
7.2.2. Redactarea unei scrisori de intenţie/motivaţie 82
7.2.3. Exigentele structurale ale unei lucrări ştiinţifice 85
7.2.4. Redactarea unui raport tehnic 89
7.2.5. Redactarea unei cărţi de vizită 93
7.2.6. Redactarea unei invitaţii 94
7.2.7. Comunicatul de presă 97
7.3. Comunicarea mediată de calculator 99
7.3.1. Blogul 101
7.3.2. Neticheta 102
7.3.3. Glife ASCII 104
7.3.4. Clientul de e-mail 105
7.3.5. Semnătura de e-mail 107
8. BIBLIOGRAFIE 108

Extras din document

1. AUTOCUNOAŞTEREA

Autocunoaşterea este procesul de explorare şi structurare a propriilor caracteristici (abilităţi, emoţii, motivaţie, atitudini, credinţe, mecanisme de apărare şi adaptare) în urma căruia rezultă imaginea de sine a persoanei.

Unul dintre cele mai cunoscute modele de descriere a personalităţii este realizat prin cinci mari dimensiuni, care se prezintă ca factori bipolari. Aceste cinci mari dimensiuni sau trăsături sunt, de obicei, definite printr-unul dintre polii lor, el însuşi descris prin trăsăturile (de nivel inferior) caracteristice care îl constituie (organizare ierarhică). Aceste cinci dimensiuni sunt:

- Extraversiune: cordialitate, siguranţă de sine, activitate, căutarea senzaţiilor, emoţii pozitive;

- Agreabilitate: încredere, loialitate, altruism, colaborare, modestie, atenţie faţă de ceilalţi;

- Conştiinciozitate: competenţă, ordine, simţ al datoriei, dorinţa de reuşită, autodisciplină, reflecţie;

- Instabilitate emoţională: anxietate, agresivitate, depresie, centrare pe sine, impulsivitate, vulnerabilitate;

- Deschidere: imaginaţie, deschidere către domeniile esteticului, sentimentelor, acţiunii, ideilor, valorilor.

Personalitatea

1.1.1 Laturile personalităţii

A. TEMPERAMENTUL

Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetică a personalităţii, care se exprimă cel mai pregnant în conduită.

1. Tipologia lui Hipocrate

In acest cadru, se definesc patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic şi coleric.

- Sangvinicul este vioi, vesel, optimist şi se adaptează cu uşurinţă la orice situaţii. Fire activă, schimbă activităţile foarte des, deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trăirile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale şi instabile. Trece cu uşurinţă peste eşecuri sau decepţii sentimentale şi stabileşte uşor contacte cu alte persoane.

- Flegmaticul este liniştit, calm, imperturbabil, cugetat în tot ceea ce face, pare a dispune de o răbdare fără margini. Are o putere de muncă deosebită şi este foarte tenace, meticulos în tot ceea ce face. Fire închisă, puţin comunicativă, preferă activităţile individuale.

- Melancolicul este puţin rezistent la eforturi îndelungate. Puţin comunicativ, închis în sine, are dificultăţi de adaptare socială. Debitul verbal este scăzut, gesticulaţia redusă.

- Colericul este energic, neliniştit, impetuos, uneori impulsiv şi îşi risipeşte energia. El este inegal în manifestări. Stările afective se succed cu rapiditate. Are tendinţa de dominare în grup şi se dăruieşte cu pasiune unei idei sau cauze.

2. Tipologia lui Pavlov

Caracteristicile sistemului nervos central sunt:

- Forţa sau energia este capacitatea de lucru a sistemului nervos şi se exprimă prin rezistenţa mai mare sau mai mică la excitanţi puternici sau la eventualele situaţii conflictuale. Din acest punct de vedere se poate vorbi despre sistem nervos puternic şi sistem nervos slab;

- Mobilitatea desemnează uşurinţa cu care se trece de la excitaţie la inhibiţie şi invers, în funcţie de solicitările externe. Dacă trecerea se realizează rapid, sistemul nervos este mobil, iar dacă trecerea este greoaie se poate vorbi despre sistem nervos inert;

- Echilibrul sistemului nervos se referă la repartiţia forţei celor două procese (excitaţia şi inhibiţia). Dacă ele au forţe aproximativ egale, se poate vorbi despre sistem nervos echilibrat. Există şi un sistem nervos neechilibrat la care predominant este unul din cele două procese.

Din combinarea acestor însuşiri rezultă patru tipuri de sistem nervos:

- tipul puternic – neechilibrat – excitabil (corelat cu temperamentul coleric)

- tipul puternic – echilibrat – mobil (corelat cu temperamentul sangvinic)

- tipul puternic – echilibrat – inert (corelat cu temperamentul flegmatic)

- tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic)

3. Tipologia lui Jung şi Eysenck

Unii oameni sunt orientaţi predominant spre lumea externă şi intră în categoria extravertiţilor, în timp ce alţii sunt orientaţi predominant spre lumea interioară şi aparţin categoriei introvertiţilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Comunicare.doc