Comunicare în Organizații

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 21139
Mărime: 93.60KB (arhivat)
Cost: Gratis
Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia

Extras din document

1. COMUNICAREA – NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Din punct de vedere etimologic, „comunicare” vine de la „communis” (latină) = a pune în comun, a împărtăşi. În limba română, verbul a comunica provine prin filieră franceză.

Din diversitatea definiţiilor date comunicării reţinem că definiţiile au evoluat de la modele mecaniciste la modele organiciste (sistemice) şi abordările s-au diversificat progresiv.

Privită ca un act de punere în relaţie a emiţătorului cu receptorul, comunicarea poate fi înţeleasă drept ansamblul proceselor fizice şi psihologice prin care se efectueaza operatia punerii în relaţie cu una sau mai multe persoane în vederea atingerii unor anumite obiective.

Principalul mijloc de socializare îl reprezintă comunicarea. Personalitatea se structurează într-un spaţiu de comunicare propriu fiecărei persoane. Pe de altă parte, sistemele şi structurile sociale îşi menţin stabilitatea şi-şi realizează finalităţile prin mijlocirea multiplelor reţele de comunicare de care dispun.

Între oameni, a comunica înseamnă a pune în comun senzaţii, afecte, emoţii, sentimente, idei, opinii şi fapte. Aceasta înseamnă mai mult decât “a face cunoscut, a da de ştire, a informa, a înştiinţa, a spune” sau “a vorbi cu, a se pune în contact cu, a fi în legătură cu”.

În general, definiţiile comunicării pot fi grupate în:

- definiţii de natură instrumentală (care descriu comunicarea prin componentele sale, aşa cum se produce aceasta) şi

- definiţii de natură analitic-investigativă (care încearcă să observe comunicarea dincolo de activitatea strictă de transmitere-receptare a unui mesaj) [Painisoara, 2004, p.39].

Varietatea lor ne oferă o dublă tentaţie: să analizăm unele nuanţări ale comunicării şi să identificăm elementele comune pentru a formula o definiţie proprie. Vom porni de la afirmaţia că comunicarea reprezintă o caracteristică fundamentală a existenţei:

,,un mecanism esenţial al socializării şi o formă de interacţiune – ea fiind procedeul de negociere a acţiunii sociale, baza construcţiei omului ca individ social” [Marinescu, 2003, p.14],

,,ansamblul proceselor prin care se efectuează schimburi de informaţii şi de semnificaţii între persoane aflate într-o situaţie socială dată” [Abric, 2002, p.14],

,, un proces de înţelegere între oameni cu ajutorul transferului de informaţie, sub forma mesajelor, prin intermediul unor canale specifice” [Robert et.al., 1997, p.383].

,,un mod fundamental de interacţiune psiho-social a persoanelor, realizat în limbaj articulat sau prin alte coduri, în vederea transmiterii unei informaţii, a obţinerii stabilităţii sau a unor modificări de comportament individual sau de grup” [Bălănică, 2003, p.7],

,,ansamblul proceselor fizice şi psihice prin care se efectuează operaţia de punere în relaţie cu una sau mai multe persoane în vederea atingerii unor anumite obiective” [Chiru, 2003, p.14].

,,un proces tranzacţional, unul de predare – primire, în care se schimbă semnificaţii, idei, dar şi energii, emoţii, sentimente sau chiar bunuri, fie de la un individ la altul, fie către un grup restrâns, fie către publicul larg” [Prutianu, 1996 , p.28].

Dupa Alex Mucchielli, specialist reputat în ştiinţele comunicării, ,,comunicarea înseamnă influenţă” [Mucchielli, 2005, p.191].

Pe aceeaşi poziţie se află şi alţi experţi, care o definesc drept

,,o interacţiune prin care subiecţii schimbă mesaje, ating obiective specifice, dirijează şi controlează activitatea unei persoane sau a unui grup, se influenţează reciproc şi aşteaptă reacţii de răspuns (pozitive sau negative) sub formă de feedback” [Cozarescu, 2003, p.8].

Merită menţionată şi opinia specialistului în domeniul comunicării, Nicki Stanton, care susţine că prin intermediul procesului de comunicare se urmăresc întotdeauna patru scopuri principale:

,,să fim receptaţi (auziţi sau citiţi), să fim înţeleşi, să fim acceptaţi, să povocăm o reacţie (o schimbare de comportament sau de atitudine)” [Stanton, 1995, p.1].

Aşadar, din exemplele fragmentare citate, reţinem următoarele caracteristici care determină chintesenţa comunicării umane:

- mecanism esenţial al socializării; fenomen complex, dinamic, reciproc; interacţiune umană ce produce schimbări; percepţie; schimb de informaţii şi semnificaţii în vederea influenţării receptorilor;

- transfer de mesaje prin intermediul unor canale specifice;

- transmitere de semne, coduri cu scopul de a schimba comportamente, a atinge anumite obiective;

- relaţie umană de influenţare reciprocă care presupune reacţii de răspuns – feedback.

Numeroase definiţii atribuite comunicării atât organizaţionale/ instituţionale/ corporative, cât şi manageriale (or, comunicarea managerială este parte componentă a procesului de comunicare organizaţională), pun în evidenţă diferite caracteristici ale fenomenului dat.

,,comunicarea organizaţională este un proces de creare şi schimb de mesaje în interiorul unei reţele de relaţii interdependente, care să se conformeze incertitudinii mediului” [Cuilenburg et al., 2000, p.110].

Citandu-l pe Stefan Rolando, M. Constantin defineşte comunicarea instituţională drept

,,activitatea desfăşurată organic, profesional şi permanent, care programează şi realizează servicii de informare capabile să satisfacă necesităţile specifice de a cunoaşte clar valoarea socială a întreprinderii” [Ronaldo, apud Constantin, 1998, p.37].

Preview document

Comunicare în Organizații - Pagina 1
Comunicare în Organizații - Pagina 2
Comunicare în Organizații - Pagina 3
Comunicare în Organizații - Pagina 4
Comunicare în Organizații - Pagina 5
Comunicare în Organizații - Pagina 6
Comunicare în Organizații - Pagina 7
Comunicare în Organizații - Pagina 8
Comunicare în Organizații - Pagina 9
Comunicare în Organizații - Pagina 10
Comunicare în Organizații - Pagina 11
Comunicare în Organizații - Pagina 12
Comunicare în Organizații - Pagina 13
Comunicare în Organizații - Pagina 14
Comunicare în Organizații - Pagina 15
Comunicare în Organizații - Pagina 16
Comunicare în Organizații - Pagina 17
Comunicare în Organizații - Pagina 18
Comunicare în Organizații - Pagina 19
Comunicare în Organizații - Pagina 20
Comunicare în Organizații - Pagina 21
Comunicare în Organizații - Pagina 22
Comunicare în Organizații - Pagina 23
Comunicare în Organizații - Pagina 24
Comunicare în Organizații - Pagina 25
Comunicare în Organizații - Pagina 26
Comunicare în Organizații - Pagina 27
Comunicare în Organizații - Pagina 28
Comunicare în Organizații - Pagina 29
Comunicare în Organizații - Pagina 30
Comunicare în Organizații - Pagina 31
Comunicare în Organizații - Pagina 32
Comunicare în Organizații - Pagina 33
Comunicare în Organizații - Pagina 34
Comunicare în Organizații - Pagina 35
Comunicare în Organizații - Pagina 36
Comunicare în Organizații - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Comunicare in Organizatii.doc

Alții au mai descărcat și

Răspunderea Juridică a Jurnaliștilor

Răspunderea juridică a jurnaliştilor 1. Răspunderea disciplinară a jurnalistului Răspunderea disciplinară este o instituţie specifică Dreptului...

Etica și deontologia comunicării

ETICA SI DEONTOLOGIA PROFESIONALA CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.-Morala si deontologia Necesara, distinctia dintre cele 2 notiuni se...

Comunicare Internă

Cadru general În 1985, cu ocazia unei festivităţi consacrate împlinirii a 60 de ani de învăţământ universitar în domeniul relaţiilor publice în...

Comunicare și Negociere în Afaceri

CAP. 1. Comunicarea umană: trecut, prezent şi viitor 1.1. Scurt istoric al comunicării umane Se presupune că cea mai veche reclamă scrisă datează...

Metode de Comunicare

Tendinţe actuale în administraţia centrală şi locală de la noi din ţară Puţine persoane din administraţia publică folosesc cuvântul client sau...

Comunicarea în Instituțiile Publice

3. CLIENTUL ªI TIPOLOGIA SA Nu puþini sunt managerii care gândesc cã este foarte uºor sã fii client, deoarece nu ai decât de aºteptat formularea...

Gestiunea Crizelor de Comunicare

TEMA 1 IMAGINEA PUBLICĂ A ORGANIZAŢIEI În societatea contemporană, factorii psiho-sociali, politici, economici şi culturali determină modificări...

Tehnici specifice activității de relații publice

TEHNICI SPECIFICE ACTIVITĂŢII DE RELAŢII PUBLICE Tehnici specifice raporturilor cu mass media Tehnici specifice relaţiilor cu consumatorii...

Te-ar putea interesa și

Evaluarea eficienței financiare a activităților de cercetare-dezvoltare - studiu de caz

INTRODUCERE Cercetarea Dezvoltarea şi Inovarea contribuie la dezvoltarea societăţii competitive bazate pe cunoaştere. Acumularea de cunoştinţe, ca...

Comunicarea organizațională - studiu asupra comunicării organizaționale în societatea Policolor

Introducere Motivaţia subiectului. Structura lucrării Această lucrare îşi propune, prin procedee precum descrierea, caracterizarea şi analiza,...

Specificul comunicării în Administrația Publică Locală - studiu de caz - Primăria Comunei Munteni, Judetul Galați

INTRODUCERE Fascinantă şi omniprezentă, comunicarea este o dimensiune fundamentală a existenţei şi dezvoltării umane din cele mai vechi timpuri....

Conținutul activității de relații publice - necesitatea dezvoltării formelor și metodelor de comunicare a organizațiilor

CAPITOLUL I CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII DE RELAŢII PUBLICE DEZVOLTĂREA FORMELOR ŞI METODELOR DE COMUNICARE A ORGANIZAŢIILOR 1.INTRODUCERE Relaţiile...

Perfecționarea Comunicării Organizaționale în Cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara

CAP. I. COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ 1.1. DEFINIRE Comunicarea e asemenea unui “nor gros” pe care vînturile îl tot “împing şi îl destramă şi care...

Efectele crizei de comunicare în cadrul relației profesor - elev

INTRODUCERE Criza de comunicare în organizaţii au format obiectul unor cercetări intense şi variate, materializate prin lucrări cu rezultate...

Comunicare și decizie managerială

Prezentare generală a societăţii Scurt istoric International s-a constituit ca societate comerciala in anul 1990, avind ca obiect de activitate...

Analiza climatului de comunicare

INTRODUCERE Comunicare reprezintă înștiințare, știre, veste, raport, relație, legătură. Cam acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite de către...

Ai nevoie de altceva?