Comunicare organizationala

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Acest curs prezinta Comunicare organizationala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 169 de pagini .

Profesor: Marcela Rodica Luca

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Comunicare

Cuprins

Prefata
Cuprins
Lista ilustratiilor
Capitolul 1 - Perceptia interpersonala 1
1.1. Perceptia interpersonala – aspecte generale 1
1.2. Procese cognitive în perceptia interpersonala 6
1.3. Niveluri de interactiune în comunicarea interpersonala 11
1.4. Competenta sociala – relationare si comunicare 16
1.5. Gestionarea impresiei 18
Teme de aprofundare si reflectie 21
Terminologie 21
Capitolul 2 - Comunicarea – aspecte generale 22
2.1. Procesul comunicarii 22
2.2. Tipuri de comunicare 25
2.3. Distorsiuni în comunicare si modalitati de optimizare a
comunicarii
28
2.4. Individul în comunicarea interpersonala 30
2.5. Asertivitate, nonasertivitate, agresivitate 33
Teme de aprofundare si reflectie 36
Terminologie 37
Capitolul 3 - Verbal si nonverbal în comunicare 38
3.1. Comunicarea verbala – aspecte generale . 38
3.2. Semnificatie si limbaj 39
3.3. Comunicarea nonverbala – aspecte generale 41
3.4. Corpul ca mijloc expresiv 43
3.5. Fata ca mijloc expresiv 45
3.6. Comunicarea vocala – paralimbajul 48
3.7. Utilizarea simbolica a spatiului 50
3.8. Utilizarea simbolica a timpului 54
Teme de aprofundare si reflectie 56
Terminologie 56
Capitolul 4 - Organizatia si cultura ei 57
4.1. Cultura organizationala – caracteristic si functii 57
4.2. Niveluri si componente ale culturii organizationale 61
4.3. Influenta culturii organizationale asupra personalitatii 67
4.4. Contractul psihologic 69
4.5. Climatul organizational 71
Teme de aprofundare si reflectie 73
Terminologie 74
iv
Capitolul 5 - Comunicarea organizationala 75
5.1. Comunicarea organizationala – aspecte generale 75
5.2. Retele formale de comunicare 80
5.3. Retelele informale în comunicarea organizationala 88
5.4. Climatul comunicarii 94
Teme de aprofundare si reflectie 96
Terminologie 96
Capitolul 6 – Comunicarea organizationala – aspecte aplicative 97
6.1. Strategii de comunicare organizationala. 97
6.2. Medii de comunicare organizationala 101
6.3. Metode si tehnici de comunicare organizationala 105
6.4. Bariere în comunicarea organizationala 109
6.5. Optimizarea comunicarii 113
Teme de aprofundare si reflectie 116
Terminologie 116
Capitolul 7 – Grupul de munca – spatiu de comunicare si relationare 117
7.1. Grupul în psihologia sociala si organizationala 117
7.2. Grup de munca / echipa de munca 121
7.3. Formarea si evolutia grupurilor de munca 126
7.4. Comportamentul organizational al grupurilor 132
7.5. Relatii interpersonale în grupul organizational 136
7.6. Roluri asumate spontan în activitatea de grup 143
Teme de aprofundare si reflectie 145
Terminologie 146
Capitolul 8 – Comunicarea manageriala 147
8.1. Management si comunicare 147
8.2. Stil de conducere si comunicare 149
8.3. Comunicare persuasiva 153
Teme de aprofundare si reflectie 155
Terminologie 156
Bibliografie

Extras din document

1.1. PERCEPTIA INTERPERSONALA - ASPECTE GENERALE

Omul se misca într-o lume complexa, de obiecte si persoane, o lume care

este în acelasi timp fizica, sociala si culturala. Zilnic interactionam, într-un fel sau

altul, cu persoane de diferite vârste, conditii sociale, cu feluri de a fi diferite, cu reactii

mai mult sau mai putin previzibile: îi privim în trecere pe strada sau în alte locuri

publice, îi salutam pe cei cunoscuti, purtam discutii. În fiecare moment, mintea

noastra receptioneaza si prelucreaza o multitudine de informatii despre "celalalt", pe

baza carora încercam sa cunoastem persoana, sa îi întelegem felul de a fi, motivele,

intentiile, sa putem anticipa reactiile sale si sa ne planificam propriile reactii si actiuni.

Specificul perceptiei interpersonale

Spre deosebire de perceptia unui obiect fizic, perceperea "altuia" este mult

mai complexa, nu numai pentru ca individul uman are o multime variata de însusiri, ci

si pentru ca "obiectul" perceptiei este, la rândul lui, "subiect cunoscator", constient de

sine si de actul perceptiei, care ne influenteaza în mod activ si, de multe ori,

intentionat, perceptia. În acest fel, perceptia interpersonala se include în mecanismul

interactiunii cu celalalt.

Perceptie si trasaturi de personalitate Un experiment clasic (H.H.

Kelley, 1950) a demonstrat rolul trasaturii centrale în perceperea interpersonala.

Înainte de intrarea la prima ora de curs cu un profesor nou, studentii au fost împartiti

în doua grupe: primei grupe i s-a spus ca profesorul este "un tip cald, harnic, critic,

practic si hotarât", iar celei de a doua grupe ca este "un tip rece, harnic, critic, practic

si hotarât". Dupa curs, studentilor li s-a cerut sa aprecieze expunerea: mica diferenta

de la începutul descrierii personalitatii profesorului (cald / rece) a influentat perceptia

pe care fiecare grupa a avut-o despre calitatea expunerii, în sensul ca studentilor

celei de a doua grupe expunerea li s-a parut mai putin interesanta.

Impresia pe care ne-o formam despre ceea ce este si ceea ce face "celalalt"

este "ghidata" de aceste informatii despre manifestarile sale (cum este): modul în

care interpretam informatiile depinde de "montajul" creat prin informatiile care preced

perceptia ("setul perceptiv"). În cazul de mai sus, trasatura centrala1 structureaza

diferit interpretarea informatiilor despre profesor pentru studentii din cele doua grupe:

"cald" asociat cu "hotarât" are cu totul alta semnificatie decât "rece" asociat cu

"hotarât", prima combinatie creând sugestia de simpatic, iar cea de a doua, de

antipatic! (Ap. Feldman, 1985, p. 47)

1Trasatura centrala = trasatura de personalitate, cu un grad mare de generalitate, care le

"guverneaza" pe celelalte, manifestându-se cu o frecventa mare la nivel comportamental.

2

Ca orice alt obiect al cunoasterii, persoana celuilalt nu poate fi cunoscuta "în

sine", ci "pentru sine"; imaginea noastra despre celalalt corespunde doar partial

realitatii, o serie de factori de natura subiectiva si obiectiva intervenind în procesul de

"subiectivizare" a perceptiei. Acesti factori pot apartine subiectului percepator ("setul

perceptiv", experienta anterioara, abilitatile sale sociale, gradul de inteligenta, trairile

afective declansate de perceptie), obiectului perceput (masura în care el este

"transparent" pentru subiect, elementele comunicarii sale nonverbale, atitudinea sa

în interactiune) sau situatiei (natura relatiilor anterioare dintre cei doi, statutele si

rolurile pe baza carora cei doi interactioneaza în momentul actual).

Organizarea informatiei în procesul perceptiv

Pe lânga factorii prezentati mai sus, intervin o serie de fenomene care tin de

ordinea de receptare a informatiilor, fenomene care sunt prezente în orice act

perceptiv, nu numai în perceptia interpersonala:

- Efectul de primacitate - în care informatia initiala are un impact mai puternic

decât cea ulterioara, chiar daca aceasta din urma este mai consistenta si o

contrazice pe prima. Explicatia consta în "încarcatura cognitiva2" (cognitive

load) diferita a primelor informatii în raport cu urmatoarele (Farace, Monge &

Russel, 1977, apud O'Hair et. al, 1995, p. 75). Primele informatii pe care le

avem despre un obiect sunt "mai grele" din punctul de vedere al cunoasterii,

deoarece ele fac diferenta dintre "nimic" si "ceva", în timp ce cele ulterioare

mai aduc un plus de informatii, mai putin important, fiind "înca ceva" atunci

când stim deja "ceva".

- Efectul de recenta - în care informatia ulterioara este mai credibila decât cea

initiala; are loc când este prezenta una din urmatoarele conditii favorizante:

- daca se cere în mod special o noua evaluare dupa prezentarea unui al

doilea set de informatii;

- daca între prezentarea initiala si cea recenta s-a scurs o perioada mai lunga

de timp;

- daca percepatorul considera ca este nevoie de un plus de informatie pentru

o impresie corecta (apud Feldman, 1985, p. 50).

Prima impresie pe care ne-o facem despre o persoana este legata de o

serie de aspecte ale înfatisarii - statura, fizionomie, postura, îmbracaminte - si

comportamentului sau - gesturi, voce si continutul comunicarii - cuvinte si fraze (vezi

si capitolul 2, paragrafele referitoare la comunicarea nonverbala). Toate acest

informatii pe care "obiectul perceptiei" le ofera, într-o anumita succesiune, subiectului

percepator, îi influenteaza acestuia, în primele momente ale perceptiei, imaginea pe

care si-o formeaza despre persoana perceputa si pe baza careia va decurge

interactiunea ulterioara.

Alti factori care concura la structurarea perceptiei

- Accesibilitatea celuilalt - exista persoane "deschise" si persoane

"impenetrabile", enigmatice; de la caz la caz, fiecare persoana dezvaluie mai

mult sau mai putin din personalitatea sa:

- daca situatia este oficiala sau amenintatoare în vreun fel, ea va avea

tendinta de a se ascunde cât mai mult;

- într-o situatie favorabila îsi va dezvalui mai mult trairile, intentiile,

caracteristicile;

- autodezvaluirea este un factor important în cunoasterea celuilalt, "obiectul

perceptiei" venind în întâmpinarea subiectului, structurându-i în mod activ

2 Încarcatura cognitiva - cantitate de informatie pe care o persoana trebuie sa o proceseze

la un moment dat. Ea variaza de la un subiect la altul în functie de complexitatea sa cognitiva

si este influentata de situatie si de interesul subiectului pentru categoria respectiva de

informatii.

3

perceptia;

- persoanele extraverte si dominatoare, indivizii tipici pentru cultura lor sunt

mai facil de perceput decât introvertii si indivizii sumisivi;

- femeile, al caror rol "expresiv" în societate este mai marcat, se dezvaluie

mai usor (ele sunt educate în sensul unei mai mari expresivitati emotionale =

li se permite sa-si arate în mod deschis trairile afective), în timp ce barbatii,

care au mai degraba un rol "instrumental", sunt mai "opaci" (prin educatie ei

sunt învatati sa-si stapâneasca exprimarea emotiilor).

- Puterea de patrundere a subiectului percepator depinde de caracteristicile

sale de personalitate, dar si de natura si durata relatiei: îl interpretam mai

corect pe celalalt daca relatia este pozitiva si de lunga durata, decât daca îl

cunoastem de putin timp sau relatia este negativa.

- Cu cât perceptia initiala este mai bogata în informatii, cu atât judecata va fi

mai flexibila, iar daca ea este saraca în informatii, judecatile vor fi stereotipe,

în pofida unor plusuri ulterioare de informatie.

Fisiere in arhiva (1):

  • Comunicare organizationala.pdf

Bibliografie

1. Allport, G.W. (1981). Structura si dezvoltarea personalitatii. Bucuresti: Editura
didactica si pedagogica.
2. Argyle, M. (1967). The Psychology of Interpersonal Behaviour. Harmondsworth, UK:
Penguin Books.
3. Argyle, M. (1994). Les competences sociales, cap. 4, in Moscovici, S., ed. Psychologie
sociale des relations a autrui. Paris: Nathan.
4. Armstrong, M. (1996). A Handbook of Personnel Management Practice, 6th ed.
London: Kogan Page.
5. Auerbach, A. (1996). The World of Work. Madison: Brown & and Benchmark.
6. Auvinet, J.M. (1991). Organiser la communication au milieu industriel. Paris: Les
Editions d’organisation.
7. Baldridge, L. (1994). Codul manierelor în afaceri, ed. a 3a. Bucuresti: Amerocrat /
Business Tech International.
8. Bandura, A. (2003). Auto-Efficacité, Le sentiment d’efficacité personnelle. Bruxelles: De Boeck
Universite.
9. Bergman, A. (1994). Le "Swiss Way of Management". Paris: ESKA.
10. Bertrand, Y. (1991). Culture organnisationnelle. Sillery, QB: Presses de l'Universite du
Quebec.
11. Bird, P. (1997). Cum sa te vinzi: tactici persuasive pentru a va promova imaginea,
Bucuresti: Ed. Alternative.
12. Birkenbihl, V.F. (1998). Antrenamentul comunicarii sau arta de a ne înetelege.
Bucuresti: Gemma Pres.
13. Bogathy, Z., coord. (2004). Manual de psihologia muncii si organizationala. Iasi:
Polirom.
14. Bogdan-Tucicov, A. (1981). Dictionar de psihologie sociala. Bucuresti: Editura
Stiintifica si enciclopedica.
15. Brehm, S.S., Kassin, S.M., Fein, S. (1999). Social Psychology, 4th ed. Boston: Houghton
Mifflin.
16. Broadwell, M.M. (1978). The Supervisor as an Instructor , 3rd ed. New York: Addison-
Wesley.
17. Broadwell, M.M. (1984). The New Supervisor, 3rd ed. New York: Addison-Wesley.
18. Cândea, R.M., Cândea, D. (1996). Comunicarea manageriala. Concepte, deprinderi,
strategie. Bucuresti: Expert.
19. Chelcea, S. coord. (2004). Comunicarea nonverbala în spatiul public. Bucuresti:
Tritonic.
20. Chirica, S. (1995). Psihologie organizationala. Cluj-Napoca: Casa de editura si
consultanta ”Studiul Organizarii”.
21. Cook, C.W., Hunsaker, p.L., Coffey, R.E. (1997). Management and organizational
behavior. Boston: Irwin-McGraw-Hill.
22. Cook, J.D., Hepworth, S.J. e.a. (1981). The Experience of Work. London: Academic
Press.
23. Cristea, D. (1992). Psihologia industriala. Bucuresti: Editura didactica si pedagogica.
24. Cungi, C. (1999). Cum sa ne afirmam. Iasi: Polirom.
25. Davenport Sypher, B. (1990). Case Studies in Organizational Communication. New
York: The Guilford Press.
158
26. De Lassus, R. (2000). Analiza tranzactionala. Bucuresti: Teora.
27. De Perett, A., Legrand, J.A., Boniface, J. (2001). Tehnici de comunicare. Iasi: Polirom.
28. De Peretti, A., Legrand, J.A., Boniface, J. (2001). Tehnici de comunicare. Iasi: Polirom.
29. Deal, T.E., Kennedy, A.A. (1982), Corportate culture. The Rites and Rituals of
Corporate Life Reading, MS: Addison-Wesley.