Comunicare și Mediere

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 58 în total
Cuvinte : 20158
Mărime: 101.25KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect.univ.dr. Simona Mina

Extras din document

1.1 Tensiuni latente şi camuflate în grupurile de muncă

Din viaţa interioară a unui grup de muncă, planul cu implicaţiile cele mai vaste în dinamica sa este cel afectiv, psihologic, respectiv ansamblul fenomenelor afective, la nivel colectiv, care pot ajuta viaţa grupului. Acestea sunt tensiunile, respectiv stările emoţionale latente şi colective care se produc în interiorul grupului, facilitând sau perturbând munca şi armonia membrilor respectivului grup. În opinia noastră, este necesară realizarea diferenţierii dintre opoziţia opiniilor, conflictele intelectuale şi tensiunile propriu -zise. Primele sunt fenomene pendinte de planul cognitiv-intelectual, celelalte, de planul afectiv. Conflictul de opinii se desfăşoară pe un fond tensional afectiv, fiind determinat de acesta; cu cât tensiunile vor fi mai puternice, cu atât conflictele intelectuale vor îmbrăca forme mai violente. În viaţa grupului, tensiunile pot juca un rol dublu: în anumite situaţii, îndeosebi în cele în care ele generează anumite conflicte intelectuale, opoziţii sau confruntări de idei, pot avea un rol pozitiv. Grupul se dinamizează, este pus în situaţia de a reflecta asupra unor fenomene pe care le trecuse cu vederea, de a găsi soluţii noi, poate pe neaşteptate. Evitarea unor asemenea opoziţii de idei ar putea duce la stereotipizarea, sterilizarea şi, deci, banalizarea muncii grupurilor. Printre principalele tipuri de tensiuni afective definite de Roger Mucchielli sunt următoarele :

-tensiunile prin anxietate grupală, provenite dintr-un sentiment de insecuritate generală a tuturor membrilor. Într-o situaţie de grup, ele se traduc prin inhibiţia membrilor, tăcerea lor îndelungată, tentative de disensiune, fuga de activitate, de angajare;

-tensiunile prin conflict latent sau deschis, frecvente fiind cele provocate de conflictele de conducere, de tendinţa unor membri de a prelua conducerea prin uzurparea conducerii existente. Pot proveni şi din conflictul surd sau deschis ce se creează între diferite subgrupuri;

-tensiunile prin opoziţia „surdă” a grupului faţă de propriul lider, tensiuni apărute mai ales în situaţiile în care liderul este dominator, practică un stil de conducere autocratic sau unul care nu este pe placul grupului; în această situaţie, pretinsul conducător se află, practic, în incapacitatea de a conduce;

-tensiunile prin insatisfacţii sau frustrări reprimate, acompaniate de nemulţumiri, de iritări latente şi care izbucnesc, adeseori, sub forma “ţapului ispăşitor”, pentru că, altfel, „explodarea” revoltei este blocată de neputinţă sau reprimată de respectarea regulilor formale.

Toate aceste forme tensionate pot apărea în cadrul grupurilor de muncă, majoritare fiind, însă, cele care provin din conflicte latente sau camuflate între membrii grupului.

Cea mai oportună ”soluţie” în astfel de situaţii o constituie descărcarea stărilor de tensiune în faţa întregului grup de muncă. Însă această aşa-zisă soluţie nu poate determina decât în cel mai fericit caz o rezolvare momentană. Nu este însă exclus ca descărcarea să ducă la adâncirea tensiunilor, la reîncărcarea lor, poate chiar mai accentuată.

O alta metodă de rezolvare o constituie conştientizarea, analiza lor riguroasă în vederea descoperirii cauzelor, eventual a modalităţilor de ameliorare. Problemele esenţiale care se pun în legătură cu tensiunile sau conflictele în cadrul grupurilor de muncă se referă la: descoperirea şi caracterizarea lor, evidenţierea indivizilor implicaţi în ele, cauzele care le-au dat naştere, eventualele consecinţe pe care le-ar putea avea, extensia lor, modalităţile de rezolvare.

Particularizate la nivelul grupului de lucru, conflictele pot fi generate de cauze multiple. Georgeta Dan-Spânoiu redă sub o formă sintetică, pe baza unor cercetări concrete, condiţiile în care apar conflictele, frecvenţa lor, forţele opuse, nivelul manifestărilor, natura măsurilor ce trebuie luate. Printre condiţiile care dau naştere conflictelor putem recunoaşte unele particularităţi ale relaţiilor umane funcţionale, ale relaţiilor preferenţiale, ale trăsăturilor de personalitate. Factorii care determină conflictele în cadrul grupurilor de muncă şi, implicit, conflictele de muncă sunt, pe de-o parte, factori subiectivi şi, pe de altă parte factori obiectivi, ţinând nu atât de specificul industrial ca atare, cât de concordanţa, de concomitenţa situaţională a diverşilor factori.

Preview document

Comunicare și Mediere - Pagina 1
Comunicare și Mediere - Pagina 2
Comunicare și Mediere - Pagina 3
Comunicare și Mediere - Pagina 4
Comunicare și Mediere - Pagina 5
Comunicare și Mediere - Pagina 6
Comunicare și Mediere - Pagina 7
Comunicare și Mediere - Pagina 8
Comunicare și Mediere - Pagina 9
Comunicare și Mediere - Pagina 10
Comunicare și Mediere - Pagina 11
Comunicare și Mediere - Pagina 12
Comunicare și Mediere - Pagina 13
Comunicare și Mediere - Pagina 14
Comunicare și Mediere - Pagina 15
Comunicare și Mediere - Pagina 16
Comunicare și Mediere - Pagina 17
Comunicare și Mediere - Pagina 18
Comunicare și Mediere - Pagina 19
Comunicare și Mediere - Pagina 20
Comunicare și Mediere - Pagina 21
Comunicare și Mediere - Pagina 22
Comunicare și Mediere - Pagina 23
Comunicare și Mediere - Pagina 24
Comunicare și Mediere - Pagina 25
Comunicare și Mediere - Pagina 26
Comunicare și Mediere - Pagina 27
Comunicare și Mediere - Pagina 28
Comunicare și Mediere - Pagina 29
Comunicare și Mediere - Pagina 30
Comunicare și Mediere - Pagina 31
Comunicare și Mediere - Pagina 32
Comunicare și Mediere - Pagina 33
Comunicare și Mediere - Pagina 34
Comunicare și Mediere - Pagina 35
Comunicare și Mediere - Pagina 36
Comunicare și Mediere - Pagina 37
Comunicare și Mediere - Pagina 38
Comunicare și Mediere - Pagina 39
Comunicare și Mediere - Pagina 40
Comunicare și Mediere - Pagina 41
Comunicare și Mediere - Pagina 42
Comunicare și Mediere - Pagina 43
Comunicare și Mediere - Pagina 44
Comunicare și Mediere - Pagina 45
Comunicare și Mediere - Pagina 46
Comunicare și Mediere - Pagina 47
Comunicare și Mediere - Pagina 48
Comunicare și Mediere - Pagina 49
Comunicare și Mediere - Pagina 50
Comunicare și Mediere - Pagina 51
Comunicare și Mediere - Pagina 52
Comunicare și Mediere - Pagina 53
Comunicare și Mediere - Pagina 54
Comunicare și Mediere - Pagina 55
Comunicare și Mediere - Pagina 56
Comunicare și Mediere - Pagina 57
Comunicare și Mediere - Pagina 58

Conținut arhivă zip

  • Comunicare si Mediere.doc

Alții au mai descărcat și

Patologii Comunicationale - Persuasiunea

CCAPITOLUL I POZITIONAREA si DEFINIREA CONCEPTULUI de “PERSUASIUNE” „Comunicarea este cea prin intermediul careia ne formam si ne modificam...

Toleranta

Societatea modernă ridică problema în contextul psihosocial al epocii noastre.Deşi fenomene ca rasismul,violenţa,terorismul,asasinatul politic nu...

Strategii și Tehnici de Negociere

1. NOŢIUNI DEFINITORII In vederea determinării variantei optime ce trebuie aleasă pentru desfăşurarea în bune condiţii a unei negocieri, este...

Proiect despre Fair-Play

CUPRINDE 8 CERINTE OBLIGATORII a respecta regulile jocului a-ti apara sansele în mod cinstit a-ti respecta adversarul si coechipierii a nu...

Hartuirea in Societate

“Seninatatea probabil ca ni se trage de la Miorita. Tot de acolo, acceptarea. Si pasivitatea acceptarii Mereu ni se opreste apa calda, mereu ni se...

Corelatia Conflict-Comunicare

1. TIPURILE DE CONFLICT Ca termen, conflictul derivă din latinescul "conflictus", care înseamnă "a ţine împreună cu forţa", iar ca fenomen,...

Conflictele

Conflictul survine in fiecare zi,uneori chiar mai des,iar prost controlat duce la violenta,boala si stres.El este o trasatura normala si...

Programare Neuro-Lingvistica la Primaria Mununicipiului Iasi

Programare neuro lingvistică Voi începe redactarea acestui eseu printr-o mărturisire…şi anume, aceea că nu voi aplica cele scrise aici într-o...

Ai nevoie de altceva?