Comunicare și Resurse Umane

Comunicarea organizationala

Comunicarea organizationala este o forma specifica a comunicarii interpersonale în cadrul unor structuri organizatorice. Comunicarea organizationala este un proces, de regula intentionat, de schimb de mesaje între persoane, grupuri si niveluri organizatorice din cadrul organizatiei cu scopul înfaptuirii atât a obiectivelor individuale cât si a celor colective (V. Cornescu, I. Mihailescu, S. Stanciu, 2003, p. 239). De calitatea acestei comunicari depinde în mare masura buna functionare a tuturor segmentelor organizatiei. În organizatiile post-industriale, rolul comunicarii creste direct proportional cu cresterea rolului muncii în echipa si cu schimbarea tipului de leaderschip.

În cadrul comunicarii organizationale, rolul de catalizator îl detine comunicarea manageriala. Numai o comunicare eficienta permite îndeplinirea cu succes a functiei manageriale : planificarea si programarea activitatilor, coordonarea si controlul, evaluarea si autoevaluarea resurselor umane, motivarea, consultarea si participarea membrilor organizatiei la realizarea scopurilor organizatiei. Odata cu modernizarea organizatiilor si cresterea gradului de interventie, initiativa si creativitate ale membrilor organizatiei, s-a accentuat interactiunea reciproca bazata pe feedback, ceea ce a stimulat introducerea unor mijloace de comunicare prin care managerii de la toate nivelurile sa poata verifica maniera de receptare a mesajelor transmise în scopul flexibilizarii si adaptarii deciziilor în functie de feedbeack-ul primit. Prin aceasta caracteristica, comunicarea manageriala, pe lânga faptul ca este indispensabila, prin impactul sau asupra desfasurarii activitatii organizatiei, reprezinta si un instrument important în realizarea schimbarii în organizatie.

H. Mintzberg (1975, p. 49) identifica trei roluri ale comunicarii manageriale :

- roluri interpersonale, ce se exprima în relatiile cu angajatii. Aceste roluri pot fi cel de lider, persoana de legatura sau figura de reprezentare;

- roluri informationale, ce se concretizeaza în actiunile de creare si dezvoltare a retelei informationale. În acest sens, managerul poate fi monitor, diseminator de informatii sau purtator de cuvânt;

- roluri decizionale, ce se manifesta în alegerea variantei optime de actiune. Managerul va fi cel ce va initia actiuni, va rezolva disfunctionalitati, va aloca resurse si va negocia conflictele.

Comunicarea manageriala trebuie sa tina cont de o serie de conditii (I. Petrescu, Gh. Seghete, 1994, p. 315) :

- formularea concisa si precisa a mesajului pentru a fi înteles usor si integral;

- transmiterea rapida si nedeformata a mesajului;

- asigurarea fluentei si reversibilitatii comunicarii;

- utilizarea unui limbaj comun de catre emitator si receptor;

- simplificarea si descongestionarea canalelor de comunicare;

- asigurarea flexibilitatii si adaptabilitatii sistemului de comunicare pentru a putea fi utilizat în orice situatie.

Comunicarea manageriala îndeplineste urmatoarele functiuni ale comunicarii (Rodica Cândea, Dan Cândea, 1966, p. 45):

- functiunea de informare  de monitorizare a informatiilor interne si externe obtinute prin toate mijloacele posibile;

- functiunea de comanda si instruire  de asigurare a unitatii si continuitatii actiunilor colectivului în directia obiectivelor stabilite;

- functiunea de influentare si convingere, îndrumare si sfatuire  de control asupra informatiei si comportamentului angajatilor;

- functiunea de integrare si mentinere a informatiilor  asigura eficienta activitatii organizatiei.

Pentru îndeplinirea acestor functiuni, managerul dispune de o serie de cai si sisteme de comunicare diverse. Una din sarcinile lui este permanenta eficientizare a comunicarii intra si interorganizationala. Conform unor studii efectuate în organizatii din tari performante (citate de V. Cornescu, I. Mihailescu, S. Stanciu, 2003, p.241), un manager de succes dedica activitatilor de comunicare între 55 si 95% din timpul lui. În medie, un manager foloseste peste 70% din timp pentru a vorbi, a asculta, a scrie si a citi, deci pentru a comunica. Aceasta pondere difera în functie de pozitia ierarhica a managerului si este cu atât mai mare, cu cât el se afla la un nivel ierarhic mai înalt.