Cunoaștere și comunicare

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comunicare
Conține 13 fișiere: doc
Pagini : 170 în total
Cuvinte : 72039
Mărime: 666.29KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Gerard Stan

Extras din document

1.Introducere

Oamenii sunt fiinţe sociale, pot construi instituţii, pot iniţia proiecte, pot găsi soluţii pentru problemele comunităţilor cărora le aparţin pentru că se pot coordona între ei prin acte de comunicare. Este un truism a spune că oamenii comunică; este un lucru de la sine înţeles faptul că X poate vorbi cu Y, că putem asculta radioul sau privi ecranul televizorului, că putem asculta o conferinţă sau privi un afiş publicitar. Dacă ne este clar faptul că omul şi societatea umană există în şi prin comunicare, nu ne este prea clar, totuşi, în virtutea căror înzestrări şi calităţi oamenii pot comunica. De cele mai multe ori, atunci când analizează actele de comunicare, chiar specialiştii în comunicare pleacă de la premisa că actele de comunicare sunt posibile, sunt reale, fără a mai lua în discuţie acele capacităţi, facultăţi, înzestrări, structuri sau procese interne, specifice omului, ce fac posibile actele de comunicare. Acceptând realitatea comunicării, nu este totuşi prea clar ce structuri sunt implicate în geneza unui mesaj, aşa cum nu ne este prea clar ce structuri şi procese sunt implicate în receptarea, în decodarea unui mesaj şi, mai ales, în înţelegerea acestuia.

Premisa cursului de faţă este aceea că în geneza actelor de comunicare sunt implicate o serie de structuri şi procese psihice, de natură cognitivă şi lingvistică; altfel spus, orice activitate de comunicare este făcută posibilă de o serie de structuri psihice, care, de obicei, sunt puţin studiate sau chiar ignorate. De cele mai multe ori, avem acces la rezultatele proceselor psihice de natură cognitivă sau lingvistică, la rezultatul anumitor campanii de comunicare – opiniile lui X despre brandul Nivea exprimate în limba română, de pildă – dar nu avem acces la modul în care funcţionează sau se corelează între ele aceste procese. Auzim ce spune X, vedem cum se comportă, dar nu avem acces la modul în care îi funcţionează percepţia, memoria sau gândirea, la modul în care a ajuns să aibă anumite opinii în baza anumitor experienţe etc. Or, în cursul de faţă, tocmai de aceste aspecte dorim să ne ocupăm. Înainte de a începe identificarea şi analiza structurilor şi proceselor cognitiv-lingvistice ce fac posibile actele de comunicare vom încerca să lămurim câteva chestiuni preliminare.

(A) Explicaţiile de tip „cutie neagră”. Să presupunem că în urma desfăşurării unei campanii publicitare susţinute o firmă a înregistrat o creştere a vânzărilor de 35 %. În explicarea acestui rezultat, autorii campaniei şi cei care evaluează rezultatele sale vor corela două seturi de variabile: pe de-o parte, variabile ce descriu calitatea mesajului, a canalelor media utilizate etc. şi, pe de altă parte, variabilele ce descriu comportamentul publicului din segmentul vizat după derularea campaniei. Altfel spus, explicaţiile succesului campaniei de comunicare vor fi rezumate printr-o propoziţie de felul următor: „datorită faptului că am construit mesajul adecvat (variabila A) şi am ales canalul media corespunzător (variabila B), am putut determina pe mulţi din cei ce aparţin segmentului vizat să ne cumpere produsul”. O astfel de cercetare şi o astfel de explicaţie suferă de un inconvenient major: este o explicaţie de tipul „cutie neagră”. Ce este o explicaţie de tipul „cutie neagră”? Orice explicaţie care ia în calcul doar intrările într-un sistem (cognitiv, de pildă) şi ieşirile, formulând anumite corelaţii empirice între intrări şi ieşiri, fără a încerca să stabilească un lanţ cauzal detaliat, este de tipul „cutie neagră”.

Atunci când sunt vizate fenomene comunicaţionale de masă, inconvenientul unei asemenea „cercetări” este acela că se opreşte la formularea unor corelaţii empirice (de cele mai multe ori accidentale) între variabile şi rezultate, fără a încerca să pună în evidenţă procesele şi structurile ce intervin în percepea mesajului, în procesarea (decodarea şi interpretarea) sa, în armonizarea sa cu informaţia deja existentă în mintea subiecţilor, în determinarea unor noi atitudini şi opinii vizavi de un produs (sau un eveniment, sau o personalitate), în influenţarea sau modificarea comportamentului. Jean-Noël Kapferer spune că „în general, cercetătorul manipulează variabilele A, B, C, care îl interesează şi analizează rezultatele persuasiunii, lăsând fără explicaţie ceea ce se întâmplă între variabilă şi rezultat” . Cu alte cuvinte, explicaţiile de tip „cutie neagră” sunt, de cele mai multe ori, pseudo-explicaţii deoarece ignoră procesele, cauzele şi motivele specifice care ar duce la înţelegerea tuturor factorilor ce contribuie la posibilitatea şi reuşita actelor de comunicare şi a rezultatelor acestora - modificarea opiniilor, a atitudinilor, a comportamentelor.

Preview document

Cunoaștere și comunicare - Pagina 1
Cunoaștere și comunicare - Pagina 2
Cunoaștere și comunicare - Pagina 3
Cunoaștere și comunicare - Pagina 4
Cunoaștere și comunicare - Pagina 5
Cunoaștere și comunicare - Pagina 6
Cunoaștere și comunicare - Pagina 7
Cunoaștere și comunicare - Pagina 8
Cunoaștere și comunicare - Pagina 9
Cunoaștere și comunicare - Pagina 10
Cunoaștere și comunicare - Pagina 11
Cunoaștere și comunicare - Pagina 12
Cunoaștere și comunicare - Pagina 13
Cunoaștere și comunicare - Pagina 14
Cunoaștere și comunicare - Pagina 15
Cunoaștere și comunicare - Pagina 16
Cunoaștere și comunicare - Pagina 17
Cunoaștere și comunicare - Pagina 18
Cunoaștere și comunicare - Pagina 19
Cunoaștere și comunicare - Pagina 20
Cunoaștere și comunicare - Pagina 21
Cunoaștere și comunicare - Pagina 22
Cunoaștere și comunicare - Pagina 23
Cunoaștere și comunicare - Pagina 24
Cunoaștere și comunicare - Pagina 25
Cunoaștere și comunicare - Pagina 26
Cunoaștere și comunicare - Pagina 27
Cunoaștere și comunicare - Pagina 28
Cunoaștere și comunicare - Pagina 29
Cunoaștere și comunicare - Pagina 30
Cunoaștere și comunicare - Pagina 31
Cunoaștere și comunicare - Pagina 32
Cunoaștere și comunicare - Pagina 33
Cunoaștere și comunicare - Pagina 34
Cunoaștere și comunicare - Pagina 35
Cunoaștere și comunicare - Pagina 36
Cunoaștere și comunicare - Pagina 37
Cunoaștere și comunicare - Pagina 38
Cunoaștere și comunicare - Pagina 39
Cunoaștere și comunicare - Pagina 40
Cunoaștere și comunicare - Pagina 41
Cunoaștere și comunicare - Pagina 42
Cunoaștere și comunicare - Pagina 43
Cunoaștere și comunicare - Pagina 44
Cunoaștere și comunicare - Pagina 45
Cunoaștere și comunicare - Pagina 46
Cunoaștere și comunicare - Pagina 47
Cunoaștere și comunicare - Pagina 48
Cunoaștere și comunicare - Pagina 49
Cunoaștere și comunicare - Pagina 50
Cunoaștere și comunicare - Pagina 51
Cunoaștere și comunicare - Pagina 52
Cunoaștere și comunicare - Pagina 53
Cunoaștere și comunicare - Pagina 54
Cunoaștere și comunicare - Pagina 55
Cunoaștere și comunicare - Pagina 56
Cunoaștere și comunicare - Pagina 57
Cunoaștere și comunicare - Pagina 58
Cunoaștere și comunicare - Pagina 59
Cunoaștere și comunicare - Pagina 60
Cunoaștere și comunicare - Pagina 61
Cunoaștere și comunicare - Pagina 62
Cunoaștere și comunicare - Pagina 63
Cunoaștere și comunicare - Pagina 64
Cunoaștere și comunicare - Pagina 65
Cunoaștere și comunicare - Pagina 66
Cunoaștere și comunicare - Pagina 67
Cunoaștere și comunicare - Pagina 68
Cunoaștere și comunicare - Pagina 69
Cunoaștere și comunicare - Pagina 70
Cunoaștere și comunicare - Pagina 71
Cunoaștere și comunicare - Pagina 72
Cunoaștere și comunicare - Pagina 73
Cunoaștere și comunicare - Pagina 74
Cunoaștere și comunicare - Pagina 75
Cunoaștere și comunicare - Pagina 76
Cunoaștere și comunicare - Pagina 77
Cunoaștere și comunicare - Pagina 78
Cunoaștere și comunicare - Pagina 79
Cunoaștere și comunicare - Pagina 80
Cunoaștere și comunicare - Pagina 81
Cunoaștere și comunicare - Pagina 82
Cunoaștere și comunicare - Pagina 83
Cunoaștere și comunicare - Pagina 84
Cunoaștere și comunicare - Pagina 85
Cunoaștere și comunicare - Pagina 86
Cunoaștere și comunicare - Pagina 87
Cunoaștere și comunicare - Pagina 88
Cunoaștere și comunicare - Pagina 89
Cunoaștere și comunicare - Pagina 90
Cunoaștere și comunicare - Pagina 91
Cunoaștere și comunicare - Pagina 92
Cunoaștere și comunicare - Pagina 93
Cunoaștere și comunicare - Pagina 94
Cunoaștere și comunicare - Pagina 95
Cunoaștere și comunicare - Pagina 96
Cunoaștere și comunicare - Pagina 97
Cunoaștere și comunicare - Pagina 98
Cunoaștere și comunicare - Pagina 99
Cunoaștere și comunicare - Pagina 100
Cunoaștere și comunicare - Pagina 101
Cunoaștere și comunicare - Pagina 102
Cunoaștere și comunicare - Pagina 103
Cunoaștere și comunicare - Pagina 104
Cunoaștere și comunicare - Pagina 105
Cunoaștere și comunicare - Pagina 106
Cunoaștere și comunicare - Pagina 107
Cunoaștere și comunicare - Pagina 108
Cunoaștere și comunicare - Pagina 109
Cunoaștere și comunicare - Pagina 110
Cunoaștere și comunicare - Pagina 111
Cunoaștere și comunicare - Pagina 112
Cunoaștere și comunicare - Pagina 113
Cunoaștere și comunicare - Pagina 114
Cunoaștere și comunicare - Pagina 115
Cunoaștere și comunicare - Pagina 116
Cunoaștere și comunicare - Pagina 117
Cunoaștere și comunicare - Pagina 118
Cunoaștere și comunicare - Pagina 119
Cunoaștere și comunicare - Pagina 120
Cunoaștere și comunicare - Pagina 121
Cunoaștere și comunicare - Pagina 122
Cunoaștere și comunicare - Pagina 123
Cunoaștere și comunicare - Pagina 124
Cunoaștere și comunicare - Pagina 125
Cunoaștere și comunicare - Pagina 126
Cunoaștere și comunicare - Pagina 127
Cunoaștere și comunicare - Pagina 128
Cunoaștere și comunicare - Pagina 129
Cunoaștere și comunicare - Pagina 130
Cunoaștere și comunicare - Pagina 131
Cunoaștere și comunicare - Pagina 132
Cunoaștere și comunicare - Pagina 133
Cunoaștere și comunicare - Pagina 134
Cunoaștere și comunicare - Pagina 135
Cunoaștere și comunicare - Pagina 136
Cunoaștere și comunicare - Pagina 137
Cunoaștere și comunicare - Pagina 138
Cunoaștere și comunicare - Pagina 139
Cunoaștere și comunicare - Pagina 140
Cunoaștere și comunicare - Pagina 141
Cunoaștere și comunicare - Pagina 142
Cunoaștere și comunicare - Pagina 143
Cunoaștere și comunicare - Pagina 144
Cunoaștere și comunicare - Pagina 145
Cunoaștere și comunicare - Pagina 146
Cunoaștere și comunicare - Pagina 147
Cunoaștere și comunicare - Pagina 148
Cunoaștere și comunicare - Pagina 149
Cunoaștere și comunicare - Pagina 150
Cunoaștere și comunicare - Pagina 151
Cunoaștere și comunicare - Pagina 152
Cunoaștere și comunicare - Pagina 153
Cunoaștere și comunicare - Pagina 154
Cunoaștere și comunicare - Pagina 155
Cunoaștere și comunicare - Pagina 156
Cunoaștere și comunicare - Pagina 157
Cunoaștere și comunicare - Pagina 158
Cunoaștere și comunicare - Pagina 159
Cunoaștere și comunicare - Pagina 160
Cunoaștere și comunicare - Pagina 161
Cunoaștere și comunicare - Pagina 162
Cunoaștere și comunicare - Pagina 163
Cunoaștere și comunicare - Pagina 164
Cunoaștere și comunicare - Pagina 165
Cunoaștere și comunicare - Pagina 166
Cunoaștere și comunicare - Pagina 167
Cunoaștere și comunicare - Pagina 168
Cunoaștere și comunicare - Pagina 169
Cunoaștere și comunicare - Pagina 170
Cunoaștere și comunicare - Pagina 171
Cunoaștere și comunicare - Pagina 172

Conținut arhivă zip

  • C1.doc
  • C10.doc
  • C11.doc
  • C12.doc
  • C13.doc
  • C2.doc
  • C3.doc
  • C4.doc
  • C5.doc
  • C6.doc
  • C7.doc
  • C8.doc
  • C9.doc

Alții au mai descărcat și

Introducere în Teoriile Comunicării

I. COMUNICAREA. INTRODUCERE. DEFINIŢII Comunicarea a fost percepută ca element fundamental al existenţei umane încă din antichitate. Însăşi...

Dezvoltarea abilitaților de comunicare

1. Comunicarea Ocupă trei sferturi din viaţa unui om activ Este la baza tuturor problemelor lumii Definiţie Fluxul de materiale, informaţii,...

Competența de Comunicare Asertivă

Conduita asertivă. Elemente de analiză comparativă Zilnic suntem confruntaţi cu situaţii care ne solicită să luăm atitudine. Se abuzează de timpul...

Competența de Ascultare Activă

1. Proceduri şi tehnici În viziunea Helenei CORNELIUS şi a Shoshanei FAIRE (1996), în situaţiile conflictuale există trei utilizări distincte ale...

Teoria argumentării

Cotitura: • Pragmatica= reorientarea stiintelor sociale spre actiuni umane • Lingvistica= recunoasterea ca orice cunostinta este conditionata de...

Curs de psihologia comunicării

Nevoi ale societăţii contemporane - cooperare ( pentru a realiza proiecte în echipă) - climat benefic, propice desfăşurării activităţii -...

Deontologia comunicării

1.1. Domeniul de studiu al Deontologiei comunicării Nimic nu garantează nimănui că relaţiile dintre oameni în procesul cooperării sociale sunt...

Tehnici de Comunicare

COMUNICARE = schimbul de mesaje, dintre doi sau mai multi oameni , in scopul : Transmiterii de informatii ; Constientizarii asupra unor idei,...

Te-ar putea interesa și

Formarea Deprinderilor de Exprimare Orală a Elevilor din Clasa a ii-a

ARGUMENT Statutul limbii române are o însemnatate deosebita în formarea si educarea mladitelor neamului. Limba noastra româneasca este atât de...

Mapa întreprinzătorului în agroturism

Ce este turismul? Turismul este un act care implica o calatorie temporara si care presupune efectuarea unor cheltuieli. Este definit ca fiind un...

Dezvoltarea Competenței Sociale la Elevi în Cadrul Orelor de Educație Civică

ADNOTARE Lucrarea de faţă cu titlul “Dezvoltarea competenţelor sociale la elevi în cadrul orelor de eduaţie civică”, elaborată de către Gobjila...

Comunicarea și cunoașterea interpersonală

1. Rezumat Obiectul central , exclusiv al psiho-sociologiei este reprezentat de toate fenomenele legate de ideologie si de comunicare, ordonate pe...

Cunoașterea de sine și comunicarea

1. Climat general Societatea, ca forma de organizare, reprezinta un anumit numar de persoane grupate intr-un spatiu bine delimitat si care isi...

Comunicarea - arta de a ne cunoaște și înțelege

Vera F. Birkenbihl, psiholog si jurist de carier, Director al “INSTITUTULUI GERMAN PENTRU STUDIUL ACTIVITATII CEREBRALE”, definea comunicarea ca...

Comunicarea și cunoașterea interpersonală

Comunicarea umana imbraca doua forme- interpersonala si mediata. Comunicarea interpersonala, respective directa, se realizeaza intre doua sau mai...

Proiectarea și organizarea întreprinderilor

CAPITOLUL I IDENTIFICAREA (IDENTIFIER) Este esential ca inainte de a porni o afacere, intreprinzatorul este obligat sa caute si sa gaseasca...

Ai nevoie de altceva?