Curs 6 - Comunicarea financiar-bancară pe Piața de Capital

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 5086
Mărime: 19.74KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

6.1 Ringul bursier

Piaţa de capital este un tărâm misterios chiar şi pentru cei mai mulţi dintre economişti, nu numai pentru cei care nu au o pregătire corespunzătoare în domeniu. Toată lumea ştie însă că acolo se învârt şi se produc mulţi bani. Dar se şi pierd pe măsură. Atracţia legendară manifestată asupra majorităţii celor ce activează în domeniul financiar-bancar este însă contrabalansată de riscurile aferente. De fapt şi de drept, riscurile nu sunt mai mari decât în altă activitate desfăşurată în tumultul economiei de piaţă. Si dacă se ia în calcul şi relativitatea privind câştigurile, atunci se poate conchide că, secondată de o comunicare eficientă care să prezinte în timp real oportunităţile financiare, piaţa de capital este un domeniu economic ca oricare altul, în care comunicarea poate avea un rol pozitiv major, iar uneori chiar esenţial.

În general se ştie că prin intermediul pieţei de capital se tranzacţionează titluri, acţiuni şi obligaţiuni, denumite şi titluri mobiliare. Cei care au o cultură economică elementară mai cunosc diferite alte mici amănunte, cum ar fi diferenţa dintre acţiuni şi obligaţiuni, sau care sunt drepturile şi obligaţiile unui acţionar etc. Mai departe se aventurează foarte puţini, deoarece consideră că tărâmul îmbietor al miliardelor este şi unul foarte periculos, păzit fiind de indicii aceia imposibil de citit, a căror semnificaţie este aceeaşi cu cea a ideogramelor din alfabetul chinezesc. Aceşti indici îi pot face pe oameni să piardă toţi banii investiţi, aşa că bursa rămâne foarte apreciată şi respectată, dar şi temută.

În 1789, după ce Congresul american a luat decizia de a prelua datoriile noilor colonii, sub copacul de sicomor de pe Wall Street numărul 68-70, nişte comercianţi speciali, ce se numeau unii pe alţii brokeri sau curtieri, se întâlneau să încheie diferite tranzacţii, dar nu de vite sau de alte bunuri uzuale, ci de valori mobiliare. Brokerii au început să se întâlnească frecvent vara sub copacul de sicomor şi iarna la cafeneaua Tontine aflată la un colţ al intersecţiei Wall Street cu Water Street. Vorbim desigur despre formarea şi precursorii New York Stock Exchange (NYSE) cea mai cunoscută, mai prestigioasă şi mai puternică bursă din lume. Adresa NYSE este aceeaşi cu cea din 1870. Cu ocazia stabilirii într-un nou sediu, din acel an, s-a hotărât folosirea unui gong care să marcheze într-o zi începutul şi sfârşitul tranzacţiilor. De aici şi denumirea proprie de ring. Bursa este însă un ring mai degrabă în sens figurat. Este totuşi un loc în care se dau lupte în adevăratul sens al cuvântului, unde câştigătorii nu sunt în mod necesar cei mai mari şi mai puternici, ci cei mai mobili şi mai adaptabili, care îşi pot învinge adversarul tot printr-un knock-out, o unică lovitură decisivă materializată în cazul bursei printr-u ordin de vânzare sau de cumpărare dat atunci când trebuie, nici mai dvreme, dar nici mai târziu.

6.2 Informaţia – materia primă a comunicării financiar-bancare pe piaţa de capital

Întotdeauna oamenii s-au temut de ceea ce nu au cunoscut. Este o adevărată virtute pentru un om să îşi cunoască limitele, dar este păcat ca acestea să existe doar datorită precarităţii în materie de comunicare. Să luăm de pildă un ziar de circulaţie naţională, dedicat pieţei de apital, cum este « Bursa ». După ştirile de prima pagină şi altele din domeniul economic, mai mult sau mai puţin importante, la mijlocul ziarului se găseşte cea mai căutată rubrică, pentru unii, Investiţii personale. La prima vedere impresia generală poate fi aceea că nu e o pagină dintr-un ziar economic, ci una dint-un manual de analiză matematică superioară. Rubricile par a fi paşnice, având subtitluri ca : « Cele mai mari creşteri », « Pentru speculatori », « Cel mai bun plasament », « Metale », « Valute ». în dreptul fiecărui titlu se găsesc însă o serie de grafice ciudate, cu procente şi mai multe simboluri de câte trei litere care, se pare, spun multe unora, dar nu tuturor. La un moment dat, apare un titlu denumit Acţiuni « blue chips », iar neavizaţii se gândesc probabil la cartofi prăjiţi de culoare albastră, în locul semnificaţiei preţioase pe care o reprezintă : cele mai tranzacţionate titluri pe bursă. La pagina următoare deja, s-a aşternut noaptea : VN, PER, Inch., Var, Desc., 52 W High, Pr. Med. Deşi pagina ziarului “Bursa” este foarte bine realizată şi dedică un spaţiu special referinţelor şi explicaţiilor acestor termeni, felul în care ia contact cu bursa cineva pentru prima dată, este unul descurajant. Fiecare îşi spune că nu va reuşi niciodată să înţeleagă ce scrie acolo, darămite să mai fie şi vreu jucător activ de succes pe piaţa de capital.

Bursa este o piaţă a informaţiilor. Faptul că informaţia este reglementată juridic întăreşte şi demonstrează acest lucru încă o dată. Neglijenţa şi circulaţia haotică a informaţiei poate atrage răspunderea penală pentru cei care nu respectă principiile de funcţionare ale pieţei de capital. Cea mai mare parte a informaţiilor de pe bursă sunt totuşi publice. Ele se află în faţa tuturor, depinde numai de modul în care un individ poate face apel la cunoştinţele sale de analiză tehnică, de previziune şi inspiraţie pentru a face achiziţii de perspectivă şi de a vinde titlurile la preţul maxim. Informaţia este totul pentru bursă. Dacă însă informaţia ar fi la discreţie şi într-o transparenţă perfectă, atunci probabil că nu ar mai exista bursă, după cum nu ar mai exista nici economie de piaţă. Incertitudinea specifică vieţii noastre pe acest pământ, împiedică însă din fericire acest lucru.

Problema principală care se leagă de statutul informaţiei pe piaţa de capital nu se referă la existenţa ei în sine, ci la momentul şi modalitatea prin care aceasta este transmisă şi percepută. Este deci o problemă de comunicare.

STUDIU DE CAZ INTERMEDIAR: Rothschild şi batalia de la Waterloo

Fondatorul celebrului imperiu financiar era un om bogat la începutul secolului XIX. Era totuşi un bogat ca mulţi alţii. Diferenţa care a făcut ca numele familiei sale să rămână în cărţile de istorie, de economie, de beletristică sau de alte feluri a fost făcută de capacitatea sa de gestiune şi control a informaţiei.

În anul 1815 Napoleon se reîntorsese în Europa de pe insula Elba, îşi regrupase armatele şi câştigase deja câteva bătălii importante împotriva vechilor case regale inamice. Deşi Napoleon a fost un spirit luminat şi vizionar, ambiţiile sale de îngenuncheare a Angliei au silit Europa - pe care o domina - la o nefastă blocadă economică împotriva Angliei şi a aliaţilor acestora. Adept al protecţionismului, Napoleon era pe cale să-şi recâştige puterea şi să adune din nou asupra Europei norii negri ai războaielor nesfârşite. Si fireşte că dezvoltarea economică nu poate continua şi pe timp de război. Prin urmare nimeni nu dorea ca Napoleon să se întoarcă la conducerea Franţei, perspectivele fiind sumbre, şi mai ales cele economice. Când dezvoltarea economică stă în umbra războiului, bursa începe să scadă. E unul dintre primele lucruri care se pot învăţa dintr-un manual de pieţe de capital. În consecinţă, la Londra era panică mare, care s-a accentuat pe măsură ce se prefigura marea confruntare decisivă dintre Napoleon şi aliaţii europeni. În ajunul bătăliei de la Waterloo bursa londoneză scăzuse deja foarte mult, totul depinzând de rezultatul victoriei. Dacă englezii şi aliaţii lor ar fi câştigat, atunci toată lumea conta pe o revenire spectaculoasă a cotaţiei titlurilor.

Preview document

Curs 6 - Comunicarea financiar-bancară pe Piața de Capital - Pagina 1
Curs 6 - Comunicarea financiar-bancară pe Piața de Capital - Pagina 2
Curs 6 - Comunicarea financiar-bancară pe Piața de Capital - Pagina 3
Curs 6 - Comunicarea financiar-bancară pe Piața de Capital - Pagina 4
Curs 6 - Comunicarea financiar-bancară pe Piața de Capital - Pagina 5
Curs 6 - Comunicarea financiar-bancară pe Piața de Capital - Pagina 6
Curs 6 - Comunicarea financiar-bancară pe Piața de Capital - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Curs 6 - Comunicarea Financiar-Bancara pe Piata de Capital.doc

Alții au mai descărcat și

Cursul 2 - Demersul Comunicarii Globale, in Contextul Aparitiei unei Noi Profesii - Specialistul in Comunicare

Demersul comunicării globale, în contextul apariţiei unei noi profesii: specialistul în comunicare 2.1 Evoluţia şi demersul comunicării. Apariţia...

Cursul 4 - Comunicarea Interpersonala - Solutionarea Situatiilor Conflictuale

Comunicarea interpersonală: soluţionarea situaţiilor conflictuale 5.1 Noţiunea „conflict” 5.2 Surse generatoare de conflicte 5.3 Rolul...

Comunicare și Mediere

1.1 Tensiuni latente şi camuflate în grupurile de muncă Din viaţa interioară a unui grup de muncă, planul cu implicaţiile cele mai vaste în...

Curs 3 - Tipologia Profesionistului în Comunicarea financiar-bancară

CURS 3 – Tipologia profesionistului în comunicarea financiar-bancară 3.1 Emitenţii şi receptorii mesajelor în CFB În cadrul CFB prin emitent se...

Comunicare Organizationala

Viziune tranzactionala Schema liniara nu mai este suficienta Pozitiile celor doi interloculori se schimba in functie de eficienta modului de...

Psihosociologia Comunicarii

1.1. Comunicare: concept, modele, necesitate, funcţii Obiective: După parcurgerea acestei unităţi de învăţare vom fi capabili: 1. Să analizăm...

Comunicarea - Notiuni Generale

Definirea comunicării COMUNICAREA: reprezintă un proces de transmitere de informaţii (fapte, idei, impresii) necesita cel puţin doi poli...

Comunicare si Relatii Publice

CURSUL I :COMUNICAREA UMANA:CONTINUT,STRUCTURA,FUNCTII; 1.1 AXIOMELE COMUNICARII Am fi putut intitula expunerea de mai jos" principii...

Ai nevoie de altceva?