Cuvântul și Vorba

Curs
6/10 (1 vot)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 39 în total
Cuvinte : 13016
Mărime: 243.08KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stefan Prutianu

Extras din document

CAPITOLUL III

Antrenamentul vorbirii. Cuvântul

„Orice cuvânt este o tentativã

de influenþare a celuilalt.”

(Alex Mucchielli)

În latinã, cuvântul ºi vorba aveau expresia verbum. Aºa s-a fãcut

cã, ori de câte ori comunicãm cu ajutorul cuvintelor, spunem cã

folosim limbajul verbal, apanaj exclusiv al omului educat de a

comunica gânduri ºi sentimente folosind semne vocale ºi grafice,

numite „cuvinte”.

Expresia vocalã ºi sonorã a cuvintelor se numeºte vorbire sau

oralitate (lat. oris, „gurã”), iar expresia lor graficã ºi vizualã se

numeºte scriere. Principala distincþie dintre oralitate ºi scriere

þine de natura canalului de comunicare – auditiv pentru oralitate

ºi vizual pentru scriere.

În vorbire, fiecare cuvânt este alcãtuit din unul sau mai multe

foneme, grupate între douã pauze. Fonemele sunt cele mai mici

unitãþi sonore ale unei limbi, un fel de „cãrãmizi” din care sunt

construite cuvintele. Fonemul poate fi transpus grafic în una sau

mai multe litere. Majoritatea limbilor au între 28 ºi 35 de foneme,

transpuse atât sonor, cât ºi grafic într-un alfabet. În forma sa

graficã, alfabetul face posibilã scrierea cuvintelor ca grupuri de

litere, delimitate prin blancuri (spaþii albe).

Esenþa limbajului verbal stã în caracterul sãu simbolic, bazat

pe corespondenþe pur convenþionale între cuvântul-semn (pisicã,

de exemplu) ºi obiectul semnificat de el (animal care face „miau-

-miau”). Între expresia sonorã sau graficã a cuvântului (semnificant)

ºi înþelesul sãu (semnificaþie) nu existã o legãturã naturalã

sau analogicã. Cineva care aude cuvântul „pisicã” ºi nu îi cunoaºte

ANTRENAMENTUL VORBIRII. CUVÂNTUL 45

semnificaþia (codul) nu va putea înþelege cã este vorba de animalul

care face „miau-miau”.

Cuvântul ca atare nu-ºi poate transmite semnificaþia în mintea

ascultãtorului din simplul motiv cã semnificaþia sa nu este conþinut

ã în el însuºi. Ea se aflã doar în mintea ascultãtorului – dacã

se aflã. Cuvântul o poate numai evoca sau activa, dacã ºi numai

dacã semnificaþia se gãseºte deja acolo.

Altfel spus, cuvintele sunt coduri, ºi nu doar simple semnaliz

ãri sonore, precum rãgetul sau mormãitul, întâlnite în lumea

animalã. Cuvintele au înþeles în mãsura în care pot fi decodificate

la nivel neuronal. În dicþionar, înþelesul unui cuvânt rãmâne

literã moartã pânã când este codificat în mintea celor care îl

folosesc. Într-un alt capitol, pe temeiul studiilor întreprinse la

ªcoala de la Palo-Alto, vom arãta cum creierul uman proceseazã

cuvintele în mod digital, ºi nu analogic, precum în cazul limbajelor

nonverbale.

ªi, cum tot veni vorba de înþelesul vorbelor, sã limpezim

apele; în acest capitol ºi în aceastã carte, cititorul nu va întâlni

preocupãri exprese pentru semioticã, lingvisticã, foneticã, gramatic

ã, sintaxã sau psiholingvisticã. Altele sunt þintele noastre.

Aici ºi acum, antrenãm abilitãþi de comunicare verbalã persuasiv

ã, indiferent de teritoriul ºtiinþelor sau teoriilor comunicãrii

din care provin acestea. Partitura teoriei este comprimatã „la

sânge”, pânã acolo unde devine indispensabilã argumentaþiei.

Pentru a fura focul de la zei, spionii noºtri vor face incursiuni

riscante în teritoriile pragmaticii, programãrii neuro-lingvistice,

psiho-lingvisticii ºi psihologiei sociale. Vor rãspândi, sperãm

într-o manierã prietenoasã, puterea cuvintelor de a influenþa

gândirea, simþirea ºi comportamentul oamenilor. Intenþiile ascunse

vor fi cât se poate de pragmatice ºi manipulative.

Preview document

Cuvântul și Vorba - Pagina 1
Cuvântul și Vorba - Pagina 2
Cuvântul și Vorba - Pagina 3
Cuvântul și Vorba - Pagina 4
Cuvântul și Vorba - Pagina 5
Cuvântul și Vorba - Pagina 6
Cuvântul și Vorba - Pagina 7
Cuvântul și Vorba - Pagina 8
Cuvântul și Vorba - Pagina 9
Cuvântul și Vorba - Pagina 10
Cuvântul și Vorba - Pagina 11
Cuvântul și Vorba - Pagina 12
Cuvântul și Vorba - Pagina 13
Cuvântul și Vorba - Pagina 14
Cuvântul și Vorba - Pagina 15
Cuvântul și Vorba - Pagina 16
Cuvântul și Vorba - Pagina 17
Cuvântul și Vorba - Pagina 18
Cuvântul și Vorba - Pagina 19
Cuvântul și Vorba - Pagina 20
Cuvântul și Vorba - Pagina 21
Cuvântul și Vorba - Pagina 22
Cuvântul și Vorba - Pagina 23
Cuvântul și Vorba - Pagina 24
Cuvântul și Vorba - Pagina 25
Cuvântul și Vorba - Pagina 26
Cuvântul și Vorba - Pagina 27
Cuvântul și Vorba - Pagina 28
Cuvântul și Vorba - Pagina 29
Cuvântul și Vorba - Pagina 30
Cuvântul și Vorba - Pagina 31
Cuvântul și Vorba - Pagina 32
Cuvântul și Vorba - Pagina 33
Cuvântul și Vorba - Pagina 34
Cuvântul și Vorba - Pagina 35
Cuvântul și Vorba - Pagina 36
Cuvântul și Vorba - Pagina 37
Cuvântul și Vorba - Pagina 38
Cuvântul și Vorba - Pagina 39

Conținut arhivă zip

  • Cuvantul si Vorba.pdf

Alții au mai descărcat și

Managementul Proiectelor

Pachet de lucru nr.1 Analiza stadiului actual Definire: Acest pachet de lucru are în vedere cunoaşterea stadiului actual al programelor de...

Televiziunea și Violența la Adolescenți

INTRODUCERE În ultimele decenii s-au conturat si elaborat mai multe tipuri de abordări, teorii privitoare la mass-media. Există însă două...

Haina face pe om sau nu

1.MAREA DILEMA !!! “Haina il face pe om” sau “nu haina il face pe om” este marea dilema la care suntem chemati sa raspundem inca din copilarie....

Conflictele

Capitolul 1. Introducere; definitii ale conflictului. Zilnic ne confruntam cu situatii nefavorabile, cu situatii care ne pun in posturi jenante,...

Studiu de Caz - Nivelul de Autoapreciere

Introducere Paul Fraisse atrăgea atenţia că “judecăţile şi aprecierile noastre depind întotdeauna, mai mult sau mai puţin, de cele ale anturajului...

Concepte Fundamentale în Comunicare

Cadrul General al IASConcepte fundamentale din stiintele comunicarii si studiile culturale Teoria agendei – descrie modurile în care mass-media...

Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii

1.1. TRADITII DE CERCETARE ÎN STUDIUL COMUNICARII În decursul timpului cercetarea comunicarii si a mass media a împrumutat si a fost domi-nata de...

Te-ar putea interesa și

Mihail Sadoveanu - în căutarea limbii perfecte

Rezumatul lucrării Întreaga operă sadoveniană e o mare desfătare a rostirii şi a comunicării. Cuvântul capătă, aşadar, o forţă demiurgică,...

Conversiune

ARGUMENT. Stilistica este o disciplină autonomă, ancorată însă într-un amplu dialog interdisciplinar cu: teoria, critica şi estetica literară,...

Toponomia comunei Frâncești - Vâlcea

AARGUMENT Analiza completa a particularitatilor toponimice ale unei regiuni poate produce surprize , ea nefiind destinata unui cititor comod...

Genul Substantivelor

Introducere Asemenea altor idiomuri, româna este o limbă care a evoluat de la o epocă la alta, compartimentul său cel mai dinamic fiind...

Procese Cognitive ale Omului

Problema cailor si a mijloacelor de modelare a omului în vederea optimizarii potentialului sau creator tinde sa ocupe astazi un loc prioritar în...

Analizator Morfo-Sintactic

1. Introducere Lingvistica computaţională este o disciplină centrată în jurul folosirii calculatorului pentru a procesa sau a produce texte în...

Dezvoltarea Proceselor de Reflectare

I. STADIILE DEZVOLTARII PSIHICE, DEFINIRE SI CLASIFICARE Dezvoltarea ontogenetica generala se realizeaza prin crestere si maturizare – doua...

Teză la psihologie

INTRODUCERE Problema căilor şi a mijloacelor de modelare a omului în vederea optimizării potenţialului său creator tinde să ocupe astăzi un loc...

Ai nevoie de altceva?