Deontologie

PROPRIETATEA INTELECTUALA

Terminologie

Terminologie. in mod traditional este utilizata formula "proprietate intelectuala" pentru a desemna rezultatul creatiei intelectuale si relatiile juridice ce se stabilesc in jurul acesteia. Termenul "proprietate intelectuala" a fost utilizat de peste o suta de ani pentru a face referire la acea parte a dreptului care acopera dreptul de autor, inventia, semnele distinctive s.a..

Daca avem in vedere ca, uzual proprietatea a fost definita ca fiind "dreptul subiectiv in temeiul caruia titularul poate, in formele si in limitele prevazute de lege, sa-si apropie bunuri, sa pretinda si sa dispuna de intreaga lor utilitate in mod exclusiv si perpetuu" , ar rezulta ca si dreptul de proprietate intelectuala ar putea fi definit asemanator. Absurditatea unei astfel de paralele a fost sesizata cu mult timp in urma, cand a fost propusa sintagma "drepturi intelectuale" ca drepturi ce poarta asupra unei realitati nemateriale si au ca obiect productiile si realizarile intelectuale: drepturile autorilor asupra creatiilor lor, brevetele de inventie, modele si desene industriale s.a...

Opinii. Cateva din opiniile exprimate de-a lungul timpului sunt semnificative in delimitarea clara a proprietatii de "proprietate-creatie":

- "notiunea moderna a dreptului de proprietate este suficient de larga si nuantata pentru a cuprinde forme de stapanire foarte diferite unele de altele" ;

- este vorba de o noua forma a dreptului de proprietate: "proprietate-creatie" stratificata astfel: domminium eminens pe de o parte, care apartine la publicarea operei intregii colectivitati si pe de alta parte domminium utile, apartinand autorului care, din momentul publicarii, este un simplu titular al dreptului de a utiliza opera;

- creatia intelectuala este incompatibila cu notiunea dreptului de proprietate, deoarece, dreptul de autor este unul temporar, care nu poate fi dobandit prin prescriptie achizitiva si nu este susceptibil de a fi protejat prin actiunea in revendicare.

in concluzie, termenul consacrat si utilizat in continuare, de proprietate intelectuala (respectiv Dreptul proprietatii intelectuale) este unul care strict juridic este incorect, dar care s-a mentinut capatand un sens propriu.

Definitie. Trasaturi

Definitie. Proprietatea intelectuala include drepturile privitoare la:

- operele literare, artistice si stiintifice,

- spectacole si expozitii ale artistilor, fotografilor si televiziunilor,

- inventii in toate domeniile cercetarilor umane, descoperirile stiintifice,

- semnele industriale, marcile inregistrate, cele de servici, numele comercial si emblemele, protectia impotriva concurentei neloiale si toate drepturile rezultand dintr-o activitate intelectuala in domeniile industrial, literar sau artistic .

Dreptul intelectual se refera la o categorie determinata juridic de produse ale activitatii umane intangibile pentru unii. Categoria de produse este juridic definita deoarece nu toate produsele activitatii umane fac obiectul proprietatii intelectuale (un transfer electronic de bani este rezultatul unei activitatii umane, este intangibil pentru altii, dar nu face obiectul proprietatii intelectuale.

Proprietatea intelectuala este intangibila chiar daca manifestarea sa exterioara este una vizibila sau exprimata material. Astfel, o pictura este un produs tangibil, dar obiect al proprietatii intelectuale il reprezinta creativitatea autorului.

Proprietatea intelectuala este rezultatul unei activitati umane chiar daca in timpul creatiei intervine si un aparat, precum computerul in cazul persoanei care realizeaza un program pentru calculator.

Titularul dreptului intelectual are capacitatea legal recunoscuta de a autoriza sau interzice accesul anumitor pesoane la creatia sa in sens de utilizare, reproducere, etc....

Separarea dreptului intelectual de obiectul fizic in care creatia intelectuala se regaseste este uneori greu de imaginat si inteles. De exemplu, este posibila fotocopierea unei carti in scop de revanzare sau cresterea unei plante pentru a vinde semintele, atat timp cat aceste obiecte materiale se afla in proprietatea celui care doreste sa faca aceste lucruri? Raspunsul este negativ avand in vedere intangibilitatea dreptului intelectual, care limiteaza ceea ce dreptul de proprietate permite.

Drepturile intelectuale intre drepturile reale si cele de creanta. Drepturile intelectuale sunt opozabile erga omnes, distingandu-se astfel de drepturile de creanta si apropiindu-se de drepturile reale. Avand in vedere ca dreptul real creaza o legatura intre un subiect de drepturi si un lucru material, iar cel intelectual poarta asupra unei realitati exterioare nemateriale dar intelectuala, reiese ca drepturile intelectuale nu sunt nici reale. Ele formeaza o categorie aparte, guvernata de reguli distincte.

Trasaturi. Drepturile intelectuale au o durata limitata sau nelimitata in timp: inventiile, dreptul de autor au o durata limitata, pe cand dreptul moral al unui artist de a opri distrugerea operei sale este nelimitat in timp.

Dreptul intelectual este ubicuu, aceasta insemnand ca este prezent si incorporat in toate realizarile ulterioare protejate.