Diferențe relevante între modelul Kerbrat Orecchioni și cel al lui Roman Jakobson

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 1028
Mărime: 145.00KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Adela Fekete
Facultatea de Stiintele Comunicarii
Universitatea Ecologica, Bucuresti

Extras din document

Roman Osipovich Jakobson a fost un lingvist și un teoretician literar ruso-american, care a trăit între anii 1869 și 1982. El este considerat a fi un pionier al lingvisticii, revoluționând analiza structurală a limbajului, dar și a comunicării. Jakobson a propus metode de analiză a poeziei, muzicii și a artelor vizuale, pornind de la semiotică, dar și de la teoriile comunicării și de la cibernetică1.

Una dintre contribuțiile majore ale lui Jakobson constă în modelul lingvistic elaborat de către acesta, în anul 1960, și publicat în același an în cartea lui Thomas A. Sebeok, ”Style in Language”2.

Conform acestui model, denumit ”schema lui Jakobson”, există șase funcții de bază ale comunicării, fiecare dintre ele fiind asociată unei dimensiuni, sau unui factor din procesul de comunicare. Cele șase funcții sunt:

1. Funcția expresivă, emotivă, care constă în enunțarea atitudinii emițătorului comunicării față de subiectul discuției. Aceasta se exprimă, îndeosebi, prin interjecții sau sunete, care adaugă informații despre stările trăite de emițător, fără a modifica semnificația enunțului.

2. Funcția referențială (denumită și semiotică3), care ține de cadrul contextual și situațional, și la referința mesajului. Ea este utilizată îndeosebi în descrierea unui obiect, a unei situații sau a unei stări mentale.

3. Funcția estetică, sau poetică, care ține de auto-reflecție, pune accent pe mesaj și pe maniera creativă de exprimare.

4. Funcția empatică, sau fatică, care ține de aspectele care duc la deschiderea și menținerea unei comunicări sănătoase, funcționale. Aceasta este utilizată îndeosebi în saluturi sau discuții ocazionale despre subiecte generice, precum vremea, în special când emițătorul comunică cu o persoană nefamiliară. De asemenea, această funcție este cea prin care emițătorul poate verifica sau închide canalul de comunicare.

5. Funcția metalingvistică este cea care ne ajută să descifrăm nefamiliarul în familiar, în ceea ce privește codul de comunicare utilizat. De exemplu, aici putem vorbi de notele de subsol, sau de exemplele explicative.

6. Funcția persuasivă pune accentul pe receptorul mesajului, de la care emițătorul așteaptă un anumit răspuns.

Bibliografie

1. Catherine Kerbrat-Orrechioni, Les interactions verbal, t. I, Paris: A. Colin, 1990.

2. https://en.wikipedia.org/wiki/Roman_Jakobson

3. https://fr.wikipedia.org/wiki/Catherine_Kerbrat-Orecchioni

4. Thomas A. Sebeok, Style In Language, Cambridge Massachusetts, MIT Press, 1960, pp. 350- 377

Preview document

Diferențe relevante între modelul Kerbrat Orecchioni și cel al lui Roman Jakobson - Pagina 1
Diferențe relevante între modelul Kerbrat Orecchioni și cel al lui Roman Jakobson - Pagina 2
Diferențe relevante între modelul Kerbrat Orecchioni și cel al lui Roman Jakobson - Pagina 3
Diferențe relevante între modelul Kerbrat Orecchioni și cel al lui Roman Jakobson - Pagina 4
Diferențe relevante între modelul Kerbrat Orecchioni și cel al lui Roman Jakobson - Pagina 5
Diferențe relevante între modelul Kerbrat Orecchioni și cel al lui Roman Jakobson - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Diferente relevante intre modelul Kerbrat Orecchioni si cel al lui Roman Jakobson.pdf

Alții au mai descărcat și

Comunicarea în Cadrul Grupului

Oamenii traiesc organizati în grupuri deoarece sunt fiinte sociale. Un grup social reprezinta un ansamblu de indivizi între care exista relatii...

Comunicare Verbala si Non-Verbala

COMUNICAREA NONVERBALA Intr-un sens foarte larg acest termen desemneaza orice proces prin care o informatie este transmisa de la un element la...

Ai nevoie de altceva?