Etică profesională

Curs masterat anul ii2011-2012,Conf.univ.dr. Aurelia LĂPUŞAN 1.Etica profesională

Cursul nostru se adresează îndeosebi celor care doresc să lucreze în ocupaţii care solicită capacităţi superioare de exprimare, de comunicare interpersonală şi publică, de mediere, precum şi abilităţi de rezolvare a unor probleme sociale şi interumane, cu deosebire a celor de etică.

Obiectivele acestei teme sunt următoarele:a) Să cunoaştem semnificaţia termenilor cheie: etică, morală, deontologie, morală comună, morală religioasă, normă.b) Să înţelegem distincţia între morală, etică, morală publică, morală privată.c) Să puteti construi argumente pentru necesitatea eticii în comunităţile moderne.d) Să puteţi analiza exemple de situaţii morale cu ajutorul conceptelor studiate.

Rădăcina etimologică a cuvântului etică se află în limba greacă: ethos, iar noţiunea de morală îşi are rădăcina în limba latină: mores.Etica a fost definită mai întâi ştiinţa comportamentului, moravurilor; studiu teoretic al principiilor care guvernează problemele practice, iar morala este socotită: totalitatea mijloacelor pe care le folosim pentru ca să trăimîntr-un mod omenesc; ansamblul prescripţiilor concrete adoptate de către agenţi individuali sau colectivi.Potrivit celei de-a doua definiţii etica este ansamblul regulilor de conduităîmpărtăşite de către o comunitate anumită, reguli care sunt fundamentate pe distincţia între bine şi rău.

Dimitrie Gusti în lucrarea "Idealul etic si personalitatea":

 "Multi dintre noi nu au virtutea necesară din punct de vedere moral, de-a astepta in mod onest si demn, ceea ce li se cuvine, potrivit pregătirii si muncii lor. Dispozitiile legale sau sociale, care de fapt au rolul să dirijeze organic mersul lucrurilor, li se par piedici sau forme inutile. [ ] In viata profesională, multi oameni se lasă amăgiti de compromisuri uşoare, pentru a-şi cuceri, cu un ceas mai devreme, treptele ierarhice ce pot să le satisfacă orgoliul. In negoţ, multi vor să se imbogăţească in primul an, in loc de a se preocupa, mai intâi, de perfectionarea intreprinderii si de aducerea ei in situatia de a implini cu cât mai mult folos un serviciu social. [ ] In exercitarea profesiunilor libere, multi abdică de la linia doctrinară a profesiei lor, pentru a năzui numai la posibilitatile ei lucrative; astfel, medicul isi sacrifică vocatia stiintifică (si deontologia profesională) pentru a da toată ziua consultatii plătite, avocatul se depărtează de sensurile etico-filosofice ale stiintei juridice, pentru a pleda, indiferent de convingerile lui, in procesele pentru care este plătit mai mult. In toate aceste atitudini, se procedează printr-o deformare a simţului etic

. Manifestările de acest soi nu mai răsar dintr-o libertate interioară autonomă. ci sunt adevărate soiuri de sclavie: faţă de orgoliul personal, faţă de vanitatea lor socială, faţă de bani, faţă de prejudecătile societătii etc.

Prin fiecare dintre aceste manifestări, se ocoleste drumul spre formarea adevăratei personalităti si se falsifică sensul evolutiei către progresul moral. Subjugându-ne lor, ordinea intimă a creatiei este frântă. Oamenii devin infeudati unor moravuri lipsite de tinută morală, care inchid putinta spiritului critic si a autonomiei lor interioare.