Etica și deontologia comunicării

Curs
8/10 (4 voturi)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 14669
Mărime: 64.20KB (arhivat)
Publicat de: Emanuela Alexa
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Elena Andronache Ionut Ababei

Cuprins

  1. I.-NOTIUNI INTRODUCTIVE
  2. 1. morala si deontologia;
  3. 2. piata, justitie si deontologie;
  4. 3. deontologie: tipuri de clauze; codurile mijloacelor de comunicare; interpretarea şi
  5. aplicarea codurilor; valori mediatice
  6. 4. rezolutia 1002/1993 si recomandarea 1215/1995 adoptate de Adunarea Parlamentara
  7. a Consiliului Europei privind etica jurnalistica
  8. 5. codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul Roman de Presa.
  9. 6. evolutia eticii în relatiile publice
  10. 7. codul international de etica pentru relatii publice – „Codul de la Atena” .
  11. II.-FUNCTIILE MIJLOACELOR DE COMUNICARE
  12. 1. Functia de informare;
  13. 2. Functia de interpretare;
  14. 3. Functia de legatura;
  15. 4. Functia de culturalizare;
  16. 5. Functia de divertisment;
  17. 6. Functia de vector ai publicitatii.
  18. III.-INTRODUCERE IN TEORIILE COMUNICARII DE MASA
  19. 1. Conceptul de comunicare de masa;
  20. 2. Caracteristicile comunicarii de masa;
  21. 3. Noul spatiu media;
  22. 4. Modificarile teoriilor comunicarii de masa.
  23. IV.-EFECTELE COMUNICARII DE MASA
  24. 1. Teoria glontului;
  25. 2. Modelul efectelor limitate;
  26. 3. Teoria cultivarii;
  27. 4. Spirala tacerii;
  28. 5. Efectul celei de-a treia persoana;
  29. 6. Efectele violentei din televiziune;
  30. 7. Teoria invatarii sociale.
  31. V.-LIBERTATEA DE EXPRIMARE SI LIMITELE SALE
  32. 1. Obiectul libertatii de exprimare prin presa;
  33. 2. Legislatia presei din Romania;
  34. 3. Titularii libertatii de exprimare;
  35. 4. Limitari ale libertatii de exprimare;
  36. 5. Respectul vietii private;
  37. 6. Protectia juridica a datelor cu caracter personal’
  38. 7. Dreptul la propria imagine.
  39. VI.-DREPTUL LA INFORMATIE
  40. 1. Continutul dreptului la informare
  41. 2. Accesul la informatiile cu caracter public;
  42. 3. Informatii Cu Caracter Secret;
  43. 4. Presa si sursele neoficiale

Extras din curs

ETICA SI DEONTOLOGIA PROFESIONALA

CAPITOLUL I

NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.-Morala si deontologia

Necesara, distinctia dintre cele 2 notiuni se impune din perspectiva sferei lor de cuprindere si aplicare.

Morala, etica intima a fiecarui individ poate fi definita ca simtul datoriei bazat pe viziunea personala asupra lumii, pe experienta de viata, fiind considerata singura restrictie admisibila la adresa libertatii unui jurnalist.

Deontologia, stiinta obligatiilor profesionale, datoreaza conceptul lui Jeremy (1748-1832), reprezentant al curentului utilitarist prin lucrarea sa „Deontologia sau stiinta moralei”.

Provenind etimologic din 2 cuvinte grecesti: deon (ceea ce e just, convenabil) si logos (stiinta), deontologia inseamna a cunoaste ceea ce e just, moral.

Deontologia tinde spre a fi inteleasa ca un set de reguli pe care un profesionist trebuie sa le respecte, fie ca acestea isi au originea in morala, fie ca isi au izvorul in reglementari tehnice.

Prin modalitatile concrete de reglementare, deontologia contemporana tinde sa devina judiciara, sa depinda de un proces de control si sanctiuni.

Deontologia prin natura sa este o parte a moralei, in mod particular este morala care se aplica unei profesii, unei activitati umane, insa prin sfera de aplicare sfarseste adesea in domeniul dreptului, fiind liantul necesar intre dreptul profesional si morala profesionala, intr-o tendinta tot mai accentuata de a reduce rolul moralei si de a-l transforma in drept.

2.-Piata, justitia si dentologia

In lucrarea sa, „Dentologia mijloacelor de comunicare in masa”, Claude Jean Bertrand subliniaza importanta liberei initiative pentru libertatea de informare si dezbatere, necesitati rezultate din experienta sovietica. La polul opus, Statele Unite unde televiziunea este controlata de piata, absenta unei concurente veritabile conduce la mediocritate.

Exemplele oferite pledeaza pentru ideea ca „piata” in sine nu este suficienta pentru garantarea unei bune comunicari sociale, in absenta unei reglementari etatice lumea afacerilor nu se preocupa de deotologie.

Reglementarile etatice sunt reprezentate de legile edictate de stat pentru ca mijloacele de comunicare sa asigure un serviciu pentru toate tipurile de public, fiind de asemenea chemate sa impiedice anumite practici.

Pe langa rolul sau coercitiv si restrictiv reglementarile statale ofera si garantiile libertatii de exprimare, garantii afirmate si aparate si la nivel international (de exemplu: Conventia europeana a drepturilor omului).

Cele 2 domenii , dreptul si deontologia nu trebuie confundate, anumite acte fiind condamnate atat de drept cat si de deontologie. „Legile si reglementarile fixeaza un cadru in interiorul caruia fiecare practician.poate alege comportamente diverse. Deontologia traseaza un altul mai injust lasand posibilitatea alegerii care este facuta de individ conform parerilor sale personale” .

Mijloacele de comunicare pot cauza prejudicii grave fara a incalca legea, unele acte autorizate de lege pot fi contrare deontologiei si totodata deontologia poate tolera acte ilegale:

 uzurparea identitatii pentru a dovedi un scandal care aduce o atingere grava interesului general.

Aplicarea legii in materie de presa atrage numeroase „pericole”, - eficacitatea legii depinde de mediul social-politic, putand fi utilizata in mod diferit de cei aflati in acel moment la putere;

 toleranta poate alterna cu respectarea literei legii, astfel incat sa reduca la tacere opinia publica;

 anumite domenii (viata privata) sunt prost definite astfel incat o lege prea vaga sau prea.precisa. nu poate servi scopului pentru care a fost edictata;

 anumite atitudini sociale (fata de sexualitate) evolueaza astfel incat legea risca sa inghete o norma devenita desueta.

3.-Coduri: tipuri, interpretare si aplicare

3.1.-Obiective si istoric

Indiferent ca se numeste cod etic, al onoarei, de conduita sau charta a jurnalistilor, reguli de conduita sau declaratie de principii, adoptarea acestuia nu inlatura insuficienta si nici pericolele nerespectarii sale, intrucat codul etic isi va dovedi utilitatea in momentul in care jurnalistul , subiectului caruia i se adeseaza poseda un simt moral.

Claude Jean Bertrand sublinia importanta si obiectivele codului deontologic: codul informeaza publicul asupra profesiei , semnaleaza faptul ca acesta are reguli de conduita , ii sporeste credibilitatea, protejeaza clientul, creaza si solidaritatea in interiorul grupului, mentine prestigiul profesiei.

Prin emiterea valorilor si principiilor unanim recunoscute Codul ofera un sentiment de securitate, evitand totodata interventia statului.

Din punct de vedere istoric, codurile s-au multiplicat la inceputul sec.XX sub efectul miscarilor progresiste care denuntau abuzurile capitalismului salbatic in presa.

In 1896 jurnalistii polonezi din Galitia si-au redactat o lista de obligatii si au constituit un tribunal al onoarei.

In 1910, o asociatie a presei din Kansas, S.U.A. a adoptat un cod privitor la editori si directori, urmand ca in 1924, 6 cotidiene sa aiba propria carta.

Primul cod national a fost cel francez: Charta indatoririlor apartinand sindicatului national al jurnalistilorfrancezi adoptata in 1918, primul cod international fiind cel din 1926, cel al Asociatiei interamericane a presei.

Codul onoarei a fost adoptat in 1939 de Federatia internationala a jurnalistilor.

Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, a determinat o aparitie peste tot in lume a codurilor deontologice. O.N.U. a incercat adoptarea unui cod, refuzat insa de organizatiile profesionale.

Urmatorul val de interes pentru normele deontologice s-a remarcat in cadrul Unesco la inceputul anilor 70 si ulterior dupa razboiul din Golf (1991).

Preview document

Etica și deontologia comunicării - Pagina 1
Etica și deontologia comunicării - Pagina 2
Etica și deontologia comunicării - Pagina 3
Etica și deontologia comunicării - Pagina 4
Etica și deontologia comunicării - Pagina 5
Etica și deontologia comunicării - Pagina 6
Etica și deontologia comunicării - Pagina 7
Etica și deontologia comunicării - Pagina 8
Etica și deontologia comunicării - Pagina 9
Etica și deontologia comunicării - Pagina 10
Etica și deontologia comunicării - Pagina 11
Etica și deontologia comunicării - Pagina 12
Etica și deontologia comunicării - Pagina 13
Etica și deontologia comunicării - Pagina 14
Etica și deontologia comunicării - Pagina 15
Etica și deontologia comunicării - Pagina 16
Etica și deontologia comunicării - Pagina 17
Etica și deontologia comunicării - Pagina 18
Etica și deontologia comunicării - Pagina 19
Etica și deontologia comunicării - Pagina 20
Etica și deontologia comunicării - Pagina 21
Etica și deontologia comunicării - Pagina 22
Etica și deontologia comunicării - Pagina 23
Etica și deontologia comunicării - Pagina 24
Etica și deontologia comunicării - Pagina 25
Etica și deontologia comunicării - Pagina 26
Etica și deontologia comunicării - Pagina 27
Etica și deontologia comunicării - Pagina 28
Etica și deontologia comunicării - Pagina 29
Etica și deontologia comunicării - Pagina 30
Etica și deontologia comunicării - Pagina 31
Etica și deontologia comunicării - Pagina 32
Etica și deontologia comunicării - Pagina 33
Etica și deontologia comunicării - Pagina 34
Etica și deontologia comunicării - Pagina 35
Etica și deontologia comunicării - Pagina 36
Etica și deontologia comunicării - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Etica si Deontologia Comunicarii.doc

Alții au mai descărcat și

Minciuna în relații publice

Capitolul 1 - Minciuna în PR - detalii conceptuale Adesea relaţiile publice sunt considerate a fi acea funcţie a managementului prin care se...

Coduri etice ale relațiilor publice

aINTRODUCERE Din cele mai vechi timpuri s-a pus problema acţiunilor umane şi a diferitelor opinii asupra lor, opinii asupra acţiunilor drepte sau...

Comunicarea verbală și nonverbală în cadrul hotelului Horoscop

CAP. I COMUNICAREA – TEORIE 1.1 Conceptul comunicării Comunicarea este un ansamblu de acţiuni care au în comun transmiterea de informaţii sub...

Comunicarea Organizațională

INTRODUCERE În lumea modernă, în lumea de azi, problemele de organizare s-au globalizat, s-au universalizat. Trăim într-o lume organizată,...

Locul și importanța comunicării verbale

Locul si importanta comunicarii verbale Capitolul 1. Continutul si tipologia comunicarii de afaceri 1.1. Definirea şi tipologia comunicării...

Formele Comunicării

Introducere În prezenta lucrare am urmărit să surprind cele mai importante aspecte ale comunicării în 3 ipostaze: comunicarea verbală,non-verbală...

Comunicare și relații publice

INTRODUCERE Trăim într-o epocă intoxicată de o publicitate zgomotoasă şi nereală făcută produselor care, cel mai adesea, nu îndeplinesc criteriile...

Recenzie Spirala tăcerii

Fiecare dintre noi este unic in felul sau! Aceasta este laitmotivul vietii noastre care confera sens existentei si imprima o anumita directie...

Te-ar putea interesa și

Etica Comportamentului Avocatului în Procesul de Judecată

Introducere Problemele eticii judiciare, a procedurii penale în genere şi a eticii avocatului în procesul cercetării judecătoreşti, în special,...

Căutarea și apărarea adevărului, funcție esențială a jurnalistului

INTRODUCERE Posibilitatea de a transmite informaţia în rândul maselor a crescut fantastic în ultima sută de ani. Mijloacele de comunicare în masă...

Etica în Presă

Introducere TRIADA RESPONSABILITATII: Etica  Moralitate  Deontologie Etica este o disciplina liberala, care evalueaza comportamentul uman...

Problema publicității înșelătoare

I.Comunicare persuasivă I.1. Introducere În viața cotidiană suntem cu toții implicați în procesul de modificare persuasivă a atitudinilor. În...

Etica și economia

Rezumat Afacerea, organizaţie profitabilă, trebuie să devină etică pentru a supravieţui intr-o lume globalizată. Este adevărat că, in ultimele...

Etica Profesională

Obiective de referinţă Studiind acest modul, studentul va fi capabil: - Să definesscă conceptul de cultură organizaţională - Să analizeze...

Studiu de caz - conflictele de bibliotecă

Conflictul apare ca o formă a interacţiunii umane prin care doi sau mai mulţi membri ai unei colectivităţi intră în dezacord total sau parţial...

Comunicare financiar-bancară

CURS 1 – Principiile fundamentale ale comunicării financiar-bancare 1.1 Concepte şi noţiuni introductive ale comunicării Ori de câte ori în...

Ai nevoie de altceva?