Factorii de dezvoltare socio-culturală a studenților în instituțiile de învățământ superior

1. Sistemul de auto-guvernare a studenţilor, un element de valoare în societatea modernă.

Un moment important pentru dezvoltarea personalităţii oricărui tînăr studios este abilitatea de auto guvernare -o formă avansată de organizare şi gestionare a propriilor forţe şi cunoştinţe în relaţiile cu societatea.

Dar azi să vorbeşti despre student şi auto-guvernare în sensul propriu al cuvîntului este dificil „graţie” unor motive obiective şi subiective. Printre acestea sunt: pasivitatea socială a tineretului, lipsa de motivare, de responsabilitate socială pentru calitatea studiilor primite. Procesul de formare a unui specialist urmează să fie efectuat cu participarea directă a studentului:-profesorul dă informaţia necesară pentru formarea tînărului specialist, studentul stochează şi prelucrează acestă informaţie astel cizelîndu-şi propria personalitate. Importanţa auto-guvernarii în procesul de studii a fost demonstrată în sec XIX. Dar, cînd se discută despre autonomia universitară, în general,aflăm că ideea de auto-guvernare a aparut practic de la infiintarea primelor instituţii de învăţământ superior în Europa.

Autoguvernarea studenţească este apreciată de diverse personalităţi, fiind o:

- Cale de organizare vitală a membrilor echipei de învăţămînt ;

- O metoda de auto-evaluare, de includere a echipei în procesul de dezvoltare socială ;

- Un mijloc de dezvoltare a personaltaţii ;

Deseori se confundă Autoguvernarea universitară cu autoguvernarea universităţii, sunt lucruri complet diferite, deoarece guvernarea istituţiei este o parte componentă a sistemului administrativ statal,pe cînd guvernarea studenţească este o acţiune socială

Un grup de cercetători din Olanda au constatat că structurile de autoguvernare care există în instituţiile de învăţămînt superior din Republica Moldova, pînă la urmă, nu sunt atît de viabile şi nu au prea multă claritate în sensul domeniilor lor de activitate. De exemplu, în foarte multe universitaţi există şi senate şi sindicate studenţeşti, dar nu este clar cu ce se ocupă fiecare dintre acestea. Nu e clar cu ce poate ajuta studentul un senat sau un sindicat- Aceste intrebări işi mai asteapta răspunsul. În acelaşi timp, foarte multe structuri studentesti din ţara noastră se ocupă preponderent cu organizarea unor activităţi culturale. Despre importanţa acestor actiuni, pe care nimeni nu le neagă vom discuta ceva mai tîrziu, insa ele nu acopera tot spectrul de interese ale sudentilor. Un specialist cu studii superioare , în ideal ar fi o persoană dezvoltată multilateral, un cetăţean activ pentru care nu-i va fi nici cînd indiferent de societatea ce-l înconjoară.

Deseori studenţii îşi pun intrebarea: de ce este necesară autoguvernarea şi ce înseamnă aceasta- Autoguvernarea studenţească nu este altceva decît dreptul şi capacitatea studenţilor de a constitui organe reprezentative care să le apere interesele, să aibă putere de decizie şi influenţă asupra administraţiei facultăţii şi a universităţii.

Unii cercetătorii cred că autoguvernarea este un proces, alţii susţin ideea că autoguvernarea este un fenomen social. Aceasta poate menţiona faptul că pînă în prezent în literatura de specialitate nu este, încă, clar „interpretată” formula autoguvernării studenţeşti. În acest sens, ideea de bază a autoguvernării rămîne a fi transferarea anumitor funcţii de management direct studenţilor.În contextul aderării la Procesul de la Bologna (crearea spaţiului unic european de studii superioare), autoguvernarea studenţească devine un criteriu primar de eligibilitate. O veritabilă autoguvernare studenţească va fi în cazul în care studenţii vor conştientiza importanţa şi necesitatea ei şi îi vor acorda suportul cuvenit.

2.De la autoguvernare spre autorealizare.

2.1Problema organizării activităţii extracurriculare

În Institutiile de invăţămînt superior problema organizării activităţii extracurriculare este una actuală şi necesită o atenţie deosebită. Acesată atenţie urmează a fi o alternativă influenţei străzii asupra tinerilor studenţi Tendinţa spre o viaţă uşoara şi frumoasă, dorinţa de a avea bogăţii enorme, cultul bunăstării materiale au devenit pentru o bună parte de tineri un scop primordial în viată. Acest scop nu coiincide cu idealul părintilor ,care au primit o cu totul alta educaţie-bazată pe bunătate şi ajutor reciproc. Toate astea duc inevitabil spre dezvoltarea egoismului, corupţiei, relaţiilor în sfera criminală. Alarmantă este indiferenţa, degradarea valorilor social umane şi