Gestionarea Conflictelor

Conflictul a existat si va exista intotdeauna intre oameni, fie separat , fie in grupuri de un fel sau altul. Oriunde sunt oameni , exista idei, valori, conjuncturi, stiluri si standarde care pot intra in conflict , ceea ce inseamna ca orice poate fi cauza unui conflict: obiective, scopuri, aspiratii, asteptari neconfirmate, obiceiuri, prejudecati, competitia, sensibilitatea si mai ales agresivitatea cea mai importanta dintre prezumtiile conflictualiste. Conflictul este o parte importanta a vietii organizationale iar motivatiile pentru care resursele umane intra in conflict sunt infinite. Totusi acest demers stiintific si-a propus sa evidentieze cateva dintre motivatiile declansarii conflictelor in grupurile de munca

1. existenta unui dualism in relatiile oamenilor cu semenii lor: oamenii au nevoie sa se implice in ceva, dar sa si stea deoparte; sa se comformeze, dar sa se si revolte; sa faca parte din ceva important si totusi sa fie indivizi in afara colectivitatii; acest dualism atitudinal va genera conflicte intrapersonale, interpersonale si de grup

2. responsabilitatea enorma a managementului care trebuie sa “impinga “organizatia dinspre haos inspre performanta; conducerea “intregului (obiectivele si valorile organizationale) prin forta partilor este fundamentala. Interesele individuale primeaza intr-o organizatie in fata intereselor generale.Resursele umane ale organizatiei vor fi coordonate in activitatea pe care o interprind de interesele personale.Rolul mannagementului este de a minimiza ruptura intre interesele individuale si cele organizationale. Atunci cand nu reuseste sa o faca , conflictul organizational este inerent.

De asemenea, trebuie subliniată necesitatea obligatorie de schimbare a culturii organizaţionale, a mentalităţilor, a modului în care este privit ataşamentul faţă de întreprindere. Din păcate, angajatul român nu are la ora actuală cultura economică necesară, un comportament economic care să ducă la premisele unei psihologii de învingător, de câştigător. De aceea, ni se pare de neînţeles dezinteresul care se constată din partea întreprinderilor (şi managerilor) privind problematica forţei de muncă şi a resurselor umane în general. În prezent, cultura organizaţională tinde să devină un parametru esenţial pentru conceperea şi stăpânirea procesului managerial

Cu alte cuvinte, conflictul este amestecul intenţionat al unui individ sau al unui grup în eforturile de realizare a scopurilor unui alt grup. Deoarece scopurile celor două părţi sunt de cele mai multe ori incompatibile, realizarea scopului de către una din părţi face imposibilă realizarea acestuia de către cealaltă parte.

Ce este conflictul organizational

Conflictul cuprinde o serie de stări afective ale indivizilor cum ar fi: neliniştea, ostilitatea, rezistenţa, agresiunea deschisă, precum şi toate tipurile de opoziţie şi interacţiune antagonistă, inclusiv competiţia. În literatura sociologică de specialitate, conflictul este definit ca ,,un blocaj al mecanismelor normale de luare a deciziei, de felul celui în care un individ sau un grup încearcă dificultăţi în alegerea căilor sale de acţiune”.

Practica organizaţională arată că situaţiile conflictuale sunt utilizate ca strategii importante de obţinere a unui rezultat cât mai bun în detrimentul progresului celorlalţi. În consecinţă, conflictul trebuie privit ca un element al vieţii organizaţionale, tocmai datorită divergenţelor existente între atitudini, scopuri, modalităţi de acţiune sau faţă de o situaţie din procesul de conducere. Practicarea managementului de succes impune de la bun început identificarea surselor conflictuale precum şi factorii care favorizează orientarea acestora în sensul diminuării performanţelor manageriale.

Apariţia conflictului nu este cauzată de mediul organizaţional, ci de interese, scopuri şi obiective personale diferite. Acceptarea conflictului atunci când se urmăreşte realizarea propriilor interese în scopuri neproductive nu este benefică. Lipsa conflictelor însă, poate cauza apatia, imobilismul şi inadaptarea organizaţiei la provocările schimbării.

Managerii se confruntă zilnic atât cu conflicte interne, cât şi externe. Ce cauzează aceste conflicte? Cercetătorii au descoperit şase domenii cauzatoare de conflicte:

Comportament deviat, sfidător, stres, spaţiu, autoritate, credinţă, valori şi scopuri. Mai pot fi incluse prea puţină responsabilitate, neparticiparea la luarea deciziilor, absenţa suportului managerial, creşterea standardelor şi a performanţelor şi schimbările tehnologice rapide.