Gestiunea Crizelor de Comunicare

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 76 în total
Cuvinte : 26838
Mărime: 111.70KB (arhivat)
Cost: Gratis
ASE-Comunicare

Extras din document

TEMA 1

IMAGINEA PUBLICĂ A ORGANIZAŢIEI

În societatea contemporană, factorii psiho-sociali, politici, economici şi culturali determină modificări semnificative ale percepţiei raporturilor dintre organizaţie şi diferitele categorii de public. Factorii ce interferează la nivelul organizaţiilor (şi, pe un plan mai larg, al relaţiilor interumane) generează numeroase fenomene negative, care, în condiţii specifice, pot evolua spre riscuri, conflicte sau crize.

Deoarece structura organizaţională se adaptează continuu provocărilor sociale, ea capătă atributul unui veritabil instrument comunicaţional şi de imagine. Din aceste considerente, funcţiile tradiţionale ale organizaţiei se completează cu cea comunicaţională. Ea vine în întâmpinarea dorinţei organizaţiilor de a se face cunoscute publicului, de a comunica nu numai economic, ci şi prin propria imagine.

Imaginea publică a organizaţiei transmite, într-o formă sintetică, notorietatea, personalitatea şi filozofia activităţii sale. Evaluarea riguroasă a imaginii organizaţiei presupune operaţionalizarea conceptului de imagine. Privită în general, imaginea (studiată de disciplina numită imagologie) este o reprezentare mentală a realităţii.

Imaginea organizaţiei este obiect de patrimoniu, fie că este moştenită (ex. Royal Dutch-Shell, Barclay Brothers, Krupp etc.), fie că este cuprinsă în totalitatea bunurilor organizaţiei (ex. Coca-Cola, Ferrari), fie că exprimă o dimensiune subiectivă, dar are o valoare de piaţă. Imaginea publică se obiectivează în complexe informaţionale receptate din interiorul şi din exteriorul organizaţiei, prelucrate de compartimentele specializate în comunicare şi relaţii publice. Ea este un bun organizaţional şi un bun public în acelaşi timp.

Imaginea organizaţiilor publice cu vocaţie naţională (cum sunt cele din învăţământ, sănătate, ordinea publică etc.) este foarte importantă pentru desfăşurarea vieţii sociale. Ele pot funcţiona eficient în măsura în care există o încredere a populaţiei în aceste organizaţii. Organizaţiile menţionate pot fi percepute ca parteneri de încredere, care îşi îndeplinesc rolul social şi gestionează eficient resursele primite, sau ca parteneri neviabili, care irosesc resursele fără să îşi îndeplinească menirea. Pentru ultima situaţie, un exemplu este incidentul mult mediatizat de la Maternitatea Giuleşti, în care mai mulţi nou născuţi prematur şi-au pierdut viaţa ca urmare a unei culpe recunoscute a personalului medical.

Procesul de formare a imaginii organizaţiilor este unul îndelungat şi într-o continuă evoluţie. La el contribuie informaţiile difuzate prin canalele mediatice, relaţiile cu puterea şi comunitatea locală, satisfacţia obţinută de publicul extern în procesul folosirii produselor şi serviciilor sale.

Imaginea are prin excelenţă un caracter subiectiv şi psihologic. Această latură a imagologiei organizaţionale nu se află la nivelul firmei, ci se manifestă, la nivelul reprezentărilor formate în mentalul indivizilor, în calitate de consumatori ai produselor/serviciilor organizaţiei.

Construirea imaginii organizaţionale

Procesul de formare a imaginii se bazează pe comunicare. Pentru a trezi interesul publicului, imaginea organizaţiei trebuie să aibă suficientă forţă emoţională. În acest sens, este nevoie ca publicul să recepţioneze mesajele transmise de organizaţie, să le interpreteze corespunzător, pentru a evidenţia calităţile, punctele tari şi caracteristicile produselor ofertate.

Comunicarea devine o strategie indispensabilă activităţii organizaţiei. Ca strategie, comunicarea urmăreşte construirea imaginii organizaţionale pornind de la trei obiective esenţiale: consolidarea prestigiului firmei în ochii publicului; corectarea mesajelor transmise / înţelese eronat; creşterea gradului de responsabilitate socială a organizaţiei.

În ceea ce priveşte creşterea vizibilităţii, organizaţia adoptă comunicarea directă, utilizând mesaje construite şi distribuite spre segmentele de piaţă vizate, la care se adaugă mesajele comunicaţionale mediate, cu ajutorul cărora organizaţia transmite informaţii prin intermediul liderilor de opinie, a mass-mediei, angajaţilor, altor organizaţii sau chiar utilizând zvonurile.

Procesul de formare a imaginii este abordat de pe poziţii diferite.

Preview document

Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 1
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 2
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 3
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 4
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 5
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 6
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 7
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 8
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 9
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 10
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 11
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 12
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 13
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 14
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 15
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 16
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 17
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 18
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 19
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 20
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 21
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 22
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 23
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 24
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 25
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 26
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 27
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 28
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 29
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 30
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 31
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 32
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 33
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 34
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 35
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 36
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 37
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 38
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 39
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 40
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 41
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 42
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 43
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 44
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 45
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 46
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 47
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 48
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 49
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 50
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 51
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 52
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 53
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 54
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 55
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 56
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 57
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 58
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 59
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 60
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 61
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 62
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 63
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 64
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 65
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 66
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 67
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 68
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 69
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 70
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 71
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 72
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 73
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 74
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 75
Gestiunea Crizelor de Comunicare - Pagina 76

Conținut arhivă zip

  • Gestiunea Crizelor de Comunicare.doc

Alții au mai descărcat și

Comunicarea Non - Verbala

1. Comunicarea „În general, se vorbeşte de comunicare de fiecare dată cand un sistem respectiv o sursă influenteaya un alt sistem, in speta un...

Corelații între comunicarea internă și comunicarea externă în cadrul Primariei Orașului Hârșova

INTRODUCERE Prin intermediul comunicării, o comunitate se reprezintă și își afirmă identitatea (Wolton 2012). Aceasta este realitatea zilelor...

Efectele Crizei de Comunicare in Cadrul Relatiei Profesor - Elev

INTRODUCERE Criza de comunicare în organizaţii au format obiectul unor cercetări intense şi variate, materializate prin lucrări cu rezultate...

Comunicare și Rezolvarea Conflictelor

Introducere În demersul nostru de identificare, dezvoltare si optimizare a câmpului complex de influente pe care comunicarea îl poate crea în...

Criza - Definitie, Tipologii, Etape, Situatii de Criza, Comunicarea de Criza, Managementul Crizei

1. INTRODUCERE Comunicarea în situaţii de criză este cea mai provocatoare şi fascinantă practică a comunicării. Informaţia lipseşte sau este...

Comunicarea in Cadrul Ministerului Mediului si Padurilor

Ministerul Mediului este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. În prezent...

Dizolvarea Barierelor de Comunicare in Cadrul unei Organizatii

Toate definitiile date comunicarii umane, au cel putin urmatoarele elemente comune: comunicarea este procesul de transmitere de informatii, idei,...

Comunicarea Umană

INTRODUCERE Comunicarea a fost, şi continuă să fie în societatea contemporană o temă centrală de dezbatere, acesta fiind unul din motivele care...

Ai nevoie de altceva?