Introducere in Relatiile Publice

Curs
7.5/10 (4 voturi)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 74 în total
Cuvinte : 26917
Mărime: 976.79KB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

I. Relaţiile publice – Cadru General 3

I.1. Ce sunt relaţiile publice 3

I.1.1. Rex F. Harlow 4

I.1.2. Definiţii ale asociaţiilor de relaţii publice 6

I.1.3. Tipologii ale definiţiilor relaţiilor publice 8

I.2. Relaţiile publice ca proces 10

I.2.1. Formule liniare 10

I.2.2. De la formule liniare la formule ciclice 11

I.2.3. Formule ciclice 13

I.3. Activitatea de relaţii publice 14

I.4. Un subiect deschis 16

Exerciţii 17

Note 17

II. Teorii ale relaţiilor publice 18

II.1. Teorii ale comunicării 18

II.1.1. Modele ale comunicării 18

II.1.2. Medii calde şi medii reci 21

II.1.3. Agenda-setting 22

II.2. Teorii ale persuasiunii, motivaţiei şi comportamentului 23

II.2.1. Ierarhia nevoilor 23

II.2.2. Ierarhia efectelor 24

II.3. Teorii ale organizaţiilor şi comunicării organizaţionale 24

II.3.1. Teoria sistemelor 24

II.3.2. Managementul de risc şi managementul conflictelor 25

II.4. Teorii specifice relaţiilor publice 26

II.4.1 Patru modele ale relaţiilor publice 26

II.4.2. Roata lui Bernstein 28

Exerciţii 31

Note 31

III. Publicul 32

III.1. Publicurile şi specificităţile 32

III.2. Publicurile lui Fraser P. Seitel 34

III.3. Publicurile lui Bernstein şi Hendrix 36

Exerciţii 42

Note 42

2

IV. Evoluţia relaţiilor publice 43

IV.1. Terminologie şi practică 43

IV.2. Două puncte de vedere 44

IV.3. Începuturile –secolele XVII şi XVIII 46

IV.3.1. Harvard College 46

IV.3.2. Samuel Adams şi Revoluţia Americană 46

IV.4. Epoca încercărilor – secolul XIX 49

IV.4.1. Amos Kendall, primul consilier de presă la Casa Albă 49

IV.4.2. P.T. Barnum – omul show business-ului 50

IV.4.3. De la The Public be Fooled la The Public be Damned 52

IV.5. Perioada reacţie/răspuns – debutul secolului XX 54

IV.5.1. The publicity bureau – Boston, 1900 54

IV.5.2. Ivy Lee 54

IV.5.3. Comitetul Creel 56

IV.6. Relaţiile publice intră în universităţi 57

IV.6.1. Edward L. Bernays 57

IV.6.2. Rex F. Harlow 59

Exerciţii 60

Note 60

V. Structuri de relaţii publice 62

V.1. Specialistul în relaţii publice 62

V.1.1. Aria de acoperire a activităţii de relaţii publice 62

V.1.2. Formarea specialiştilor în relaţii publice 64

V.1.3. Zone de competenţă ale specialiştilor în relaţii publice 66

V.2. Departamente de relaţii publice 67

V.2.1. Departamete interne 67

V.2.2. Departamente externe 69

V.2.3. Soluţii mixte 70

Exerciţii 71

Note 71

Bibliografie 72

Extras din document

3

I. Relaţii Publice - Cadru General

La sfârşitul secolului al XX lea asistăm la o creştere exponenţială a rolului comunicării în

societate. Niciodată în istoria lumii, spune profesorul Lucien Sfez (1999, p.3), nu s-a vorbit atât de

mult despre comunicare. Aceasta, se pare, trebuie să regleze toate problemele. Bunăstarea,

egalitatea, fericirea, gradul de înţelegere a indivizilor şi a grupurilor, toate acestea depind de

comunicare.

Pentru unii specialişti, partea cea mai activă, cea mai dinamică, aisbergul componentei practice a

comunicării este reprezentată de relaţiile publice. În lucrarea Introduction to Mass Communications

(W.K. Agee şi colab., 1988, p.422), autorii susţin ideea potrivit căreia relaţiile publice au devenit

liantul esenţial al mediului economic, politic şi social. Aceeaşi idee este susţinută şi de Philip Lesly

care consideră relaţiile publice un instrument de mediere între diversele niveluri ale corpului

social, scopul final fiind acela de a induce echilibrul între forţele sociale (D. Pop, 2000, p.7)1. Este

foarte greu să concepem astăzi un anumit tip de activitate fără ca aceasta să fie însoţită de eforturi

planificate şi constante de a comunica cu mediul. Fraser P. Seitel intră în cele mai mici detalii. În

opinia sa, noi toţi, într-un mod sau altul, practicăm zilnic relaţii publice atunci cînd ne aflăm în

contact cu alte fiinţe umane. Pentru o organizaţie, fiecare telefon, fiecare scrisoare sau întâlnire

este un eveniment de relaţii publice (Seitel, 2001, p. 8).

I.1. Ce sunt relaţiile publice ?

Orice nouă carte în domeniu abordează această problemă. Una dintre dificultăţile demersului

constă în faptul că de la apariţia relaţiilor publice şi până astăzi (vezi capitolele II şi IV) asistăm la

o permanentă repoziţionare a domeniului în raport cu celelalte componente ale comunicării.

Secolul al XIX-lea a înregistrt relaţiile publice ca un instrument de influenţare a publicului - în

opinia lui McQuail este vorba în acest caz de o comunicare ghidată de un scop propagandistic (D.

McQuail, S. Windahl, 2001, p.162). Pe tot parcursul secolului al XX lea, odată cu dezvoltarea

mijloacelor moderne ale comunicării, asistăm la o transformare a relaţiilor publice dintr-un

proces de comunicare unidirecţional şi fără reguli într-un proces bidirecţional2, echilibrat, ghidat

de un cod etic şi deontologic.

O altă dificultate ar fi aceea că aplicaţiile relaţiilor publice pot îmbrăca aproape orice activitate

umană. Diversitatea organizaţiilor şi a activităţilor conduce la diversitatea de înţelegere şi

practică a domeniului.

Dinamica internă şi diversitatea de acţiune sunt două dintre cele mai importante elementele care

explică existenţa unui număr foarte mare de definiţii ale relaţiilor publice.

4

I.1.1. Rex F. Harlow – o megadefiniţie

Preocupat de această problemă, profesorul Rex F. Harlow, unul dintre cei mai cunoscuţi

teoreticieni şi practicieni în domeniu, a iniţiat în 1975 un amplu studiu asupra definiţiilor

relaţiilor publice. În colaborare cu alţi 65 de specialişti din întreaga lume, Rex F. Harlow a studiat

toate definiţiile care au fost scrise în perioada 1900-1975, în încercarea de a identifica şi clasifica

elementele majore ale fiecăreia. După ce a selectat şi analizat 472 dintre acestea, profesorul

Harlow a enunţat una dintre cele mai cunoscute definiţii, publicată în 1976 în Public Relations

Review3, (Rex F. Harlow, 1976; J.E. Grunig, T. Hunt, 1984, p.7; S.C. Cutlip şi colab., 2000, p.4; D.L.

Wilcox şi colab., 2000, p.3; F.P. Seitler, 2001, p.9):

Relaţiile publice sunt funcţia managerială distinctivă, care ajută la stabilirea şi menţinerea

unor limite reciproce de comunicare, la acceptarea reciprocă şi la cooperarea dintre o

organizaţie şi publicul ei; ele implică managementul problemelor, ajutând managerii să fie

informaţi asupra opiniei publice şi să răspundă cererilor opiniei publice; ele definesc şi

accentuează obligaţiile managerilor să anticipeze tendinţele mediului; ele folosesc ca

principale instrumente de lucru cercetarea şi comunicarea bazate pe principii etice.

Acest studiu finanţat de Fundation for Public Relaţions Research and Education a condus nu numai la

definiţia cu cea mai largă susţinere de până atunci, dar a conturat şi o serie de concluzii care vin

să întărească statutul de disciplină distinctă al relaţiilor publice şi să circumscrie sfera activităţilor

specifice domeniului. Astfel, în acelaşi articol din 1976, Building a Public Relations Definition4, Rex

F. Harlow, în completarea textului de mai sus, adaugă ceea ce el numeşte a descriptiondefinition.

1. Relaţiile Publice reprezintă un corp specific de cunoştinţe, deprinderi şi metode.

2. Ele reprezintă funcţia managementului care se ocupă de relaţiile dintre organizaţii şi

segmente de public, la nivel naţional şi internaţional, având ca rezultat relaţiile specifice

(o comunicare specifică) dorite sau folosite de aceşti subiecţi (organizaţii sau segmente de

public).

3. Activitatea de relatii publice este desfăşurată de către practicieni, care deservesc

numeroase tipuri de public şi organizaţii din domeniul afacerilor, administraţiei,

finanţelor, educaţiei, stiinţei, comerţului, organizaţii profesionale, grupuri speciale de

interes, minorităţi rasiale şi sexuale, clienţi, acţionari, angajaţi, furnizori, lideri de opinie,

grupuri culturale etc.

Preview document

Introducere in Relatiile Publice - Pagina 1
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 2
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 3
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 4
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 5
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 6
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 7
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 8
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 9
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 10
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 11
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 12
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 13
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 14
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 15
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 16
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 17
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 18
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 19
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 20
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 21
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 22
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 23
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 24
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 25
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 26
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 27
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 28
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 29
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 30
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 31
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 32
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 33
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 34
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 35
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 36
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 37
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 38
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 39
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 40
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 41
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 42
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 43
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 44
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 45
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 46
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 47
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 48
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 49
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 50
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 51
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 52
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 53
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 54
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 55
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 56
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 57
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 58
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 59
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 60
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 61
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 62
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 63
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 64
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 65
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 66
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 67
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 68
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 69
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 70
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 71
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 72
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 73
Introducere in Relatiile Publice - Pagina 74

Conținut arhivă zip

  • Introducere in Relatiile Publice.pdf

Alții au mai descărcat și

Comunicare Eficienta a Functionarului Public

INTRODUCERE În viaţa noastră de fiecare zi în mod direct sau indirect , intrăm în relaţii fireşti cu funcţionarul public , aflat în cele mai...

Tehnici de Comunicare

1. INTRODUCERE Atmosfera sau conditiile in care se realizeaza schimbul de informatii, idei si sentimente intr-un colectiv determina masura in care...

Criza de Imagine

INTRODUCERE Cuvântul “criza” provine de la termenul grecesc krinein, care înseamna ”a decide” - se refera la o faza decisiva dintr-o serie de...

Specificul Comunicarii in Administratia Publica Locala - Studiu de Caz - Primaria Comunei Munteni, Jud. Galati

INTRODUCERE Fascinantă şi omniprezentă, comunicarea este o dimensiune fundamentală a existenţei şi dezvoltării umane din cele mai vechi timpuri....

Tehnici de Comunicare cu Presa - Comunicatul de Presa

Introducere Orice organizaţie, precum şi orice persoană publică trebuie să se confrunte, în fiecare zi, săptămână, lună sau an, cu noi provocări,...

Comunicarea Administrativa pe Exemplul APIA Iasi

CAPITOLUL I. FUNDAMENTE TEORETICE ALE COMUNICĂRII 1.1 Cerinţele generale ale comunicării Aprecierea procesului şi produsului comunicării sub...

Teoria Comunicării

1. Comunicarea: o definiţie În limba de toate zilele, folosirea cuvântului comunicare nu se loveşte de probleme speciale. Majoritatea...

Comunicarea Organizațională

INTRODUCERE În lumea modernă, în lumea de azi, problemele de organizare s-au globalizat, s-au universalizat. Trăim într-o lume organizată,...

Ai nevoie de altceva?