Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii

Curs
9.2/10 (8 voturi)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 83 în total
Cuvinte : 37834
Mărime: 180.68KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Valentina Marinescu
ÎNVATAMÂNT DESCHIS LA DISTANTA Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii - Universitatea Bucuresti

Extras din document

1.1. TRADITII DE CERCETARE ÎN STUDIUL COMUNICARII

În decursul timpului cercetarea comunicarii si a mass media a împrumutat si a fost domi-nata de teorii care au apartinut antropologiei, lingvisticii, sociologiei, stiintei politice si psihologiei. Cel mai puternic element al comunicarii ca domeniu de studiu este faptul ca este un spatiu interdisciplinar unde se întâlnesc o diversitate de discipline academice exis-tente. Metodele de cercetare existente în acest câmp sunt modalitati de a aduna dovezile necesare pentru definitiile concurente a ceea ce este considerat drept abordarea legitima si demna de a fi luata în seama a vietii sociale si culturale. Exista mai multe abordari concu-rente ale investigatiei sociale si culturale care stau la baza cercetarii în studiile comunica-rii si a mass media:

1. Pozitivismul: Pleaca de la presupozitia ca a investiga lumea sociala si culturala nu este ceva diferit în principiu de a investiga lumea naturala si ca aceleasi procedee fundamenta-le se aplica ambelor. Deci, ca si în stiintele naturale, în stiintele sociale unica dovada sti-intifica admisibila sunt “faptele” stabilite prin observatia personala sistematica. Aceasta procedura cere cercetatorilor sa fie “obiectivi”, adica sa se plaseze la distanta de subiecte-le lor de cercetare si, totodata, sa nu fie influentati în munca lor de valorile si judecatile personale. Este favorizata înregistrarea cantitativa (numerica ) a faptelor importante care pot fi prelucrate folosind tehnici statistice. Presupozitia de baza este ca o “stiinta” trebuie sa se bazeze pe datele empirice care sunt produse de observatia directa. Totusi, nu orice cercetare empirica sau folosire a statisticii în cercetare înseamna automat empirism, pen-tru ca empirismul este o atitudine fata de relatiile dintre teorie si cercetarea practica. Pozi-tivismul considera ca scopul general al stiintei este dezvoltarea generalizarilor despre re-latiile dintre “faptele” sociale care stabilesc conexiuni fundamentale între cauza si efect. Pentru realizarea acestui obiectiv generalizarile existente trebuie sa fie testate permanent în raport cu dovezile care exista pentru a vedea daca predictiile specifice (ipotezele) pe care le produc sunt sprijinite (verificate) sau nu (falsificate). Testarea cere cercetatorului izolarea relatiilor de care sunt interesati de alti factori care le pot influenta-deci, o munca de laborator unde cercetatorul sa poata controla conditiile. Acolo unde nu este posibil sa se realizeze experimente dovezile trebuie controlate statistic riguros în etapa analizei. Astfel de procedee ar produce „predictii robuste” care ar permite agentiilor sociale sa in-tervina. Din aceasta perspectiva exista deci diviziuni clare la nivelul metodei, cea mai importanta dintre acestea fiind cea dintre metodele calitative si cele cantitative. Mai exact, distinctia este facuta între metodele care produc dovezi cantitative ce pot fi expri-mate în numere si metodele care produc materiale cantitative . Pozitivistii folosesc meto-de calitative dar numai în etapa preparatoare/pilot pentru un studiu care are drept scop producerea datelor cantitative. ”Realitatea sociala” este ceva exterior, obiectiv, care con-sta dintr-o retea de forte si relatii „cauza-efect” care exista independent de cercetator sau subiectii studiati. Munca de cercetare consta în identificarea acestor forte, în demonstra-rea modului în care ele functioneaza si dezvoltarea de „predictii robuste” care pot fi folo-site ca baza pentru interventia rationala.

2. Abordarile interpretative: Centrul de interes al acestor cercetari este nu stabilirea rela-tiilor de tip “cauza-efect” ci studierea modalitatilor în care oamenii dau sens lumilor lor sociale si modalitatilor în care ei exprima aceste semnificatii prin limbaj, sunet, imagini, stil personal si ritualuri sociale. Aparatorii acestei perspective pun un accent deosebit pe practicile etnografice dezvoltate de antropologi, caz în care cercetatorul intra într-o loca-lizare sociala particulara, ajunge sa-i cunoasca intim pe oameni. Aceasta perspectiva in-sista ca întreaga cunoastere sociala este un produs comun al unor multiple întâlniri, con-versatii si argumente pe care cercetatorul le are cu oamenii pe care îi studiaza. Conform acestei perspective structurile organizationale sociale ale vietii sociale si culturale sunt produse si reproduse continuu prin activitatile multiple ale vietii de zi cu zi. Realitatile sociale sunt construite si reconstruite continuu prin practicile sociale de rutina – de aici denumirea de constructivism asociata orientarii. Scopul cercetarii în aceasta perspectiva este unul interpretativ: A întelege modul în care alti oameni înteleg lumea prin analiza semnificatiilor pe care ei le atribuie acestei lumi. Scopul unei astfel de cercetari este pro-ducerea “descrierii dense” (thick description). Ceea ce diferentiaza cercetarea interpreta-tiva de cea pozitivista nu este referinta la cifre ci modul concret în care acestea sunt utili-zate. Pozitivistii se bazeaza pe statistici pentru a cauta un raspuns la întrebarile de cerce-tare în timp ce cercetatorii interpretativi le vad ca un punct de plecare în analiza si inves-tigatia ulterioara.

3. Realismul critic: Se situeaza pe aceleasi pozitii ca si cercetatorii interpretativi atunci când sustine ca lumea sociala se produce si se transforma în viata de zi cu zi. Totusi aceasta presupozitie mai contine si ideea ca actiunea cotidiana nu poate fi înteleasa adec-vat fara a tine cont de formatiile culturale si sociale care o modeleaza si o acopera furnizându-i mediile, mijloacele si regulile pentru tot cea ce se realizeaza. Totodata aceasta abordare este de acord cu pozitivismul în ceea ce priveste existenta unor structuri sociale si culturale care modeleaza optiunile actionale ale oamenilor dar care exista inde-pendent de constientizarea de catre ei a acestor structuri. Totusi realismul critic insista ca spre deosebire de structurile care organizeaza lumea sociala cele care organizeaza lumea socio-culturala au o evolutie istorica: apar într-un anumit moment, în anumite circum-stante, si sunt permanent modificate de actiunea sociala. Orientarea pledeaza deci pentru o întelegere a relatiilor dintre structurile sociale si culturale si activitatea de zi cu zi care are la baza conceptul de activitate umana transformativa. Structurile generale produc o diversitate de raspunsuri posibile dintre care unele pot provoca sau schimba mai degraba circumstantele existente decât sa le confirme. Dar pentru ca formatiunile fundamentale nu corespund semnificatiilor simtului comun ele ramân de obicei invizibile oamenilor în via-ta de zi cu zi. Acolo unde pozitivismul se concentreaza pe evenimentele atomice si inter-pretativii se concentreaza pe semnificatiile folosite de oameni pentru a întelege lumea realismul critic este preocupat de mecanismele de generare care stau la baza si produc evenimente observabile si sisteme de semnificatii cotidiene plus pe legaturile dintre aces-te nivele. De aici provocarea careia trebuie sa-i faca fata cercetarea: 1. Ea trebuie sa fie interdisciplinara, sa se bazeze pe mai multe stiinte socio-umane; 2. Ea trebuie sa utilizeze toate tehnicile investigative produse în diverse ramuri ale stiintelor socio-umane. Deci, „amestecul” de metode este un element central al realismului critic.

Preview document

Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 1
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 2
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 3
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 4
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 5
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 6
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 7
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 8
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 9
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 10
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 11
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 12
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 13
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 14
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 15
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 16
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 17
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 18
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 19
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 20
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 21
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 22
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 23
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 24
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 25
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 26
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 27
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 28
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 29
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 30
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 31
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 32
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 33
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 34
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 35
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 36
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 37
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 38
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 39
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 40
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 41
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 42
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 43
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 44
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 45
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 46
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 47
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 48
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 49
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 50
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 51
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 52
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 53
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 54
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 55
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 56
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 57
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 58
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 59
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 60
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 61
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 62
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 63
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 64
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 65
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 66
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 67
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 68
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 69
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 70
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 71
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 72
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 73
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 74
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 75
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 76
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 77
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 78
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 79
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 80
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 81
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 82
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 83
Introducere în Tehnici de Studiu a Comunicarii - Pagina 84

Conținut arhivă zip

  • Introducere in Tehnici de Studiu a Comunicarii.doc

Alții au mai descărcat și

Gestionarea Crizelor Mediatice

CAPITOLUL I INTRODUCERE In fiecare organizatie, indiferent de domeniul de activitate, exista preocupari legate de disfunctionalitatile ce pot...

Tipuri de comunicare - strategii, tehnici, tactici

In momentul in care trebuie sa defineasca procesul de comunicare, majoritatea vorbitorilor se gandesc la “a aduce la cunostinta”, “a da de stire”...

Concepte Fundamentale în Comunicare

Cadrul General al IASConcepte fundamentale din stiintele comunicarii si studiile culturale Teoria agendei – descrie modurile în care mass-media...

Introducere în științele comunicării

CURS I INTRODUCERE ÎN TEORIA COMUNICĂRII Definirea obiectului, a conceptului de comunicare „A trăi în societate înseamnă a comunica” spune...

Farmecul Comunicării

FARMECUL COMUNICARII Legatura dintre rigurozitate si nebunia creatoare, constituie realitatea comunicarii. Comunic, deci exist ! Este un...

Comunicare financiar-bancară

CURS 1 – Principiile fundamentale ale comunicarii financiar-bancare 1.1 Concepte si notiuni introductive ale comunicariiOri de câte ori în...

Patologii și terapii comunicaționale

Comunicarea umana. Formele comunicarii. Influenta sociala, persuasiune si manipulare În sens larg, comunicarea umana poate fi definita drept...

Te-ar putea interesa și

Analiza comunicațională a Campaniei Electorale a lui Traian Băsescu, noiembrie, 2004

INTRODUCERE Actorii politici își joacă „rolul politic” în sfera publică. Mass-media este principala sursă de informare, de promovare sau denigrare...

Comunicarea în Afaceri - Studiu de Caz

Introducere În toate timpurile şi, cu atât mai mult în lumea de azi, educaţia şi învăţarea nu pot exista în afara comunicării umane. A comunica...

Analiza concurenței pe piața de retail din România

Introducere Comerțul a fost necesar încă de la începutul comunicării dintre oameni, realizându-se inițial prin schimbul produselor ce le erau...

Corelații între comunicarea internă și comunicarea externă în cadrul Primariei Orașului Hârșova

INTRODUCERE Prin intermediul comunicării, o comunitate se reprezintă și își afirmă identitatea (Wolton 2012). Aceasta este realitatea zilelor...

Reclama Politică - Element Indispensabil al Vieții Politice Contemporane

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Elemente de reclamă politică, care este o formă a comunicării politice, pot fi regăsite în toate...

Rolul comunicării în scopul diminuării incertitudinii decizionale

INTRODUCERE Omul este o fiinta rationala si isi traieste viata luand un sir e decizii. Chiar si atunci cand nu decide el, isi stabileste un alt...

Aspecte ale Relațiilor Publice

INTRODUCERE Avându-şi originea în procesul de îmbogăţire şi diversificare a comunicaţiei promoţionale moderne, activitatea de relaţii publice se...

Aspecte ale negocierii și comunicării în afaceri. studiu de caz la Allianz Țiriac Asigurări SA

INTRODUCERE Această lucrare este structurată în trei capitole după cum urmează: - capitolul 1 Negocierea în afaceri; - capitolul 2 Comunicarea...

Ai nevoie de altceva?