Management și marketing în relațiile publice și publicitate

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Comunicare
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 3806
Mărime: 34.50KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cretu Iuliana
Cursurile 8-10

Extras din document

Etapele planificării unei campanii de relaţii publice

1. Analiza

2. Obiectivele

3. Publicurile

4. Mesajele

5. Strategia

6. Tacticile

7. Planificarea temporală

8. Resurse

9. Evaluare

10. Revizuire

1. Analiza – prima parte a procesului de planificare – presupune efectuarea unei cercetări, pentru a identifica temele pe care se va baza programul de RP. Mai exact, se încearcă determinarea problemelor de fond care vor sta la baza programului de RP, caracterizat de credibilitate şi eficienţă. Este vorba despre o cercetare contextuală, astfel vom putea identifica 3 direcţii de analiză:

a. îndreptată spre macromediu (se foloseşte metoda de analiză PEST);

b. îndreptată spre micromediu (se utilizează metoda de analiză SWOT);

c. îndreptată spre rolurile publicurilor vizate.

Pentru campaniile sau programele noi de RP, este foarte important să analizăm cu atenţie atât condiţiile de mediu de la nivel micro, care afectează organizaţia , cât şi elementele de mediu de la nivel macro, mai exact forţele externe care au impact asupra organizaţiei şi asupra publicurilor interne şi externe. Presiunile, problemele şi imperativele care formează contextul atitudinilor şi al deciziilor publicurilor trebuie să fie cunoscute de către specialiştii în RP, astfel încât aceştia să poată alcătui un cadru corect, real, pentru fundamentarea şi dezvoltarea unui program-campanie de RP, în care toate subiectele de interes să fie luate în considerare.

a. Analiza PEST - este o tehnică folosită în mod curent în analiza mediului extern; ea împarte mediul în patru domenii distincte, care acoperă aproape tot ceea ce ar putea afecta o organizaţie:

a. politic – P;

b. economic – E;

c. social – S;

d. tehnologic – T.

Această metodă (tehnică) constă în obţinerea unor răspunsuri la 3 întrebări fundamentale, înainte de a porni la analiza concretă şi de amănunt a temelor care intră în componenţa şi sub incidenţa celor 4 domenii:

A. care sunt factorii de mediu ce afectează organizaţia?

B. care dintre aceştia sunt cei mai importanţi pentru moment?

C. care va fi cel mai important factor de influenţă în următorii 4 ani?

Apoi se trece la identificarea şi stabilirea temelor PEST. P = legislaţia, stabilitate, schimbare, continuitatea guvernării; E = dobânzi, inflaţie, venit, cost, starea economiei; S = evoluţia, variaţia populaţiei, stiluri de viaţă, nivel de educaţie, distribuirea veniturilor, tendinţe de cumpărarare; T = noi descoperiri, impactul noilor tehnologii asupra activităţilor pe care le prestăm.

Analiza PEST ajută la identificarea curentelor de schimbare pe termen lung. De asemenea, mai poate identifica în ce măsură influenţele externe pot afecta organizaţia.

Analizele PEST sunt efectuate în anumite momente, ele trebuind a fi făcute atât pentru situaţia actuală, cât şi pentru diferite situaţii care ar putea să apară în viitor. Exemple: firme de monitorizare media, care-şi oferă serviciile fie pentru efectuarea diferitelor analize, fie pentru furnizarea de informaţii ce privesc atât probleme iminente ale momentului, cât şi probleme care pot apărea, ele fiind în atenţia mass-mediei. Aceste firme propun şi soluţii, în vederea gestionării problemelor care apar sau pot apărea în viitorul apropiat. Gestionarea problemelor funcţionează în două moduri:

- ientificarea acelor probleme asupra cărora organizaţia nu poate deţine controlul, situaţii în care opinia publică merge inevitabil într-o anumită direcţie şi – prin urmare – ar fi incorect şi necugetat din partea companiei să menţină sau să ia o poziţie prin care ar avea de pierdut, în faţa părerilor preponderente. Aceste firme (companii) care se ocupă de rezolvarea problemelor au şi rolul de a prezice posibilele reacţii ale publicului, faţă de problemele care apar, propunând politici şi practici pe care clientul să le adopte şi să le urmeze în respectivele situaţii sau ca răspuns la anumite reacţii (consultanţă).

- se detectează acele probleme în care organizaţia (clientul) ar putea avea influenţă într-o potenţială dezbatere, urmărindu-se ca rezultatele obţinute să fie atât benefice, cât şi etice. Astfel, analiza trebuie să funcţioneze în două direcţii:

o identificarea factorilor externi (P, E, S, T) care impun schimbări în organizaţie;

o identificarea scelor domenii în care compania ar putea aduce contribuţii importante şi ar putea influenţa într-un sens pozitiv evoluţia şi dinamica acelor domenii.

Orice program complet de RP trebuie să abordeze probleme pe termen lung. Campaniile de RP individuale trebuie, de asemenea, să identifice orice problemă relevantă, care - în funcţie de natura campaniei - poate fi pe termen lung sau scurt.

Pe scurt, este important de ştiut contextul larg în care acţionează organizaţia, problemele care o afectează, starea de spirit a opiniei publice – publicurilor – şi punctele de vedere, precum şi aspiraţiile părţilor interesate.

b. Analiza SWOT – această tehnică presupune considerarea a 4 domenii sau capitole de interes: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări (pericole).

În urma analizei interne a organizaţiei se identifică componentele fiecăruia dintre cele 4 domenii amintite. Primele două – puncte tari şi puncte slabe – conţin elemente / subiecte de interes, care provin din interiorul organizaţiei, iar în cazul oportunităţilor şi pericolelor, pot cuprinde atât elemente şi subiecte de interes de provenienţă internă, dar şi externă.

Analiza SWOT se aplică, în general, pe domenii sau categorii de activitate, oferind un spectru larg de analiză a mediului intern şi extern, după caz şi include o analiză contextuală.

Trebuie subliniat faptul că specialiştii în RP trebuie să se implice direct în efectuarea acestei analize, cu atenţia îndreptată spre aspectele ce vizează comunicarea, avându-se în vedere faptul că scopul comunicării este acela de a ajuta organizaţia sa-şi îndeplinească obiectivele.

c. Analiza rolurilor publicurilor implicate / vizate

După ce au fost stabilite publicurile-cheie, din punctul de vedere al organizaţiei şi poziţia acesteia faţă de ele, specialistul în RP trebuie să conceapă un program care să cuprindă ca obiective rezolvarea acelor probleme. Înainte de a face acest lucru, trebuie analizată relaţia dintre organizaţie şi publicurile implicate, mai exact, dacă părerea pe care o au publicurile despre organizaţie diferă de starea reală şi dacă acest lucru se confirmă, este necesară realizarea unei cercetări, care să redefinească publicurile şi să se obţină imaginea percepţiei anterioare, pe care acestea o aveau înaintea, în timpul şi după ce o campanie de RP a avut loc. Această cercetare poartă numele de audit de RP.

Este important, de asemenea, să se identifice existenţa problemelor de comunicare, actualitatea acestora, care sunt publicurile implicate, ce mesaje ar trebui comunicate şi dacă cele comunicate sunt sau nu eficiente. Această analiză care staileşte dacă mesajele au ajuns sau nu la publicul ţintă se numeşte audit de comunicare.

Preview document

Management și marketing în relațiile publice și publicitate - Pagina 1
Management și marketing în relațiile publice și publicitate - Pagina 2
Management și marketing în relațiile publice și publicitate - Pagina 3
Management și marketing în relațiile publice și publicitate - Pagina 4
Management și marketing în relațiile publice și publicitate - Pagina 5
Management și marketing în relațiile publice și publicitate - Pagina 6
Management și marketing în relațiile publice și publicitate - Pagina 7
Management și marketing în relațiile publice și publicitate - Pagina 8
Management și marketing în relațiile publice și publicitate - Pagina 9
Management și marketing în relațiile publice și publicitate - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • MMRPP C9.doc
  • MMRPP C8.doc
  • MMRPP C10.doc

Alții au mai descărcat și

Piața țintă și percepția consumatorilor

DEFINIREA PIETEI-TINTA UN GRUP DE CUMPARATORI ACTIVI SAU POTENTIALI AVAND ANUMITE CARACTERISTICI COMUNE FATA DE STRATEGIA DE COMUNICARE SI PR...

Comunicarea și PR-ul în susținerea imaginii publice a organizațiilor

Etapele implementarii strategiei de comunicare si PR pentru construirea imaginii publice a organizatiei Identificarea obiectivelor ce urmeaza a...

Structură reclamă

ARGUMENTATIA PUBLICITARA A MESAJULUI COMUNICATIONAL AL RECLAMEI Pentru a fi modern, un mesaj publicitar trebuie sa sublinieze motivatia reala a...

Comunicare și Negociere în Afaceri

1. Definiţi negocierea. Negocierea reprezintă procesul prin care 2 sau mai multe părţi între care există interdependenţă, dar şi divergenţe,...

Teoria Comunicării Publice

Orice eveniment, acţiune sau atitudine umană - dar şi modul în care comunicăm despre acestea - se defineşte şi se structurează în funcţie de trei...

Arta de a reuși

Cadrul conceptual al reusitei se bazeaza pe 4 concepte fundamentale: Potentialul – a fi performant si competitiv Procesul - reusita Rezultatul -...

Imaginea Publică

Ai spus de mai mult de trei ori pe săptămână că presa e rea? S-a întâmplat destul de des să zici una şi publicul să înţeleagă altceva? Şeful tău te...

Fundamentele comunicării instituționale

Comunicarea instituţională este astăzi din ce în ce mai dezvoltată în cadrul organizaţiilor publice. Astfel, institutiile publice au departamente...

Te-ar putea interesa și

Strategii de Motivare în Cadrul Firmei SC Bijoux SRL

ARGUMENT Managementul modern a început să pună în centrul preocupărilor sale angajatul, ca principal factor al succesului organizaţiei şi astfel...

Aspecte Privind Promovarea Vânzărilor

În conditiile de piata actuale caracterizate printr-o concurenta puternica, modernitate, progres tehnologic etc., este foarte important pentru...

Etică în domeniul bancar

1.1. Etica, definitii si sfera ei de cuprindere: Etica, conform dictionarului este “stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu...

Importanța marketingului bancar

Fundamentele teoretice ale marketingului bancar 1.1. Conceptul de marketing bancar Marketingul bancar poate fi definit ca totalitatea actiunilor...

Pensiunea Moș Crăciun

România a reprezentat o destinatie turistica importanta pentru piata zonala, promovând, cu precadere, produsele turistice de litoral, statiunile...

Etica în domeniul bancar

Cap. 1 Etica în afaceri 1.1. Scurt istoric : Studiul eticii în management poate fi abordat din mai multe directii.Abordarea cea mai practica...

Motivele din Spatele Comportamentului non-etic în Afaceri și Antreprenoriat

Articolul scris de Yves Fassin studiază motivaţiile şi psihologia antreprenorilor şi a oamenilor de afaceri, comportamentul lor e comparat cu cel...

Agroturismul

INTRODUCERE Agroturismul este activitatea de primire si ospitalitate realizata de întreprinzatorii agricoli individuali sau asociati precum si de...

Ai nevoie de altceva?