Modalitățile de Plată

Acestea exprimă mecanismul prin care cumpărătorul , în baza documentelor primite de la vânzător că a livrat marfa, trebuie să plătească preţul convenit, sau să se angajeze printr-un document, instrument de plată, că va plăti ulterior.

Contractul poate să prevdă că plata se va face în avans, sau pe parcursul derulării contractului

Alte modalităţi de plată pot fi plata integrală, sau parţială (în rate).

Plata în avans este acea modalitate de plată prin care cumpărătorul achită vânzătorului preţul înainte ca acesta să fi livrat marfa.

O asemenea modalitate de plată presupune încrederea cumpărătorului în vânzător. Ea poate fi influenţată de puterea economico-financiară mai mare a cumpărătorului care vrea să acrode un sprijin vânzătorului. Această modalitate de plată se mai foloseşte atunci când cumpărătorul nu vrea să piardă o marfă de calitate , sau când există instabilitate economico-financiară pe piaţă.

Plata în compensaţie are loc atunci când între cei doi parteneri există un schimb direct de mărfuri şi servicii diferite.

Compensaţia poate fi între doi parteneri comerciali, sau când participă mai multe entităţi economice – interfirme.

O formă a plăţii prin compensaţie este barterul. Acesta are loc prin încheierea unui contrcat între doi parteneri pentru un schimb simultan de marfă contra marfă, valoarea partizilor fiind egală şi se compensează reciproc.

Mijloace de plată

Pentru efectuarea plăţii prin care se stinge datoria contractată se folosesc mai multe mijloace de plată.

Plăţile în tranzacţiile comerciale se pot face în numerar prin monede sau bancnote ( eur, dolar), sau prin monedă scripturală (monedă de cont). Aceasta nu circulă nemijlocit. Ea se găseşte înscrisă în conturile bancare sau se poate manifesta sub forma altor instrumente de plată şi credit (cec, bilet la ordin, cambie).

În ultima perioadă a apărut şi se dezvoltă plata electronică prin carduri.

Plăţile în numerar sunt din ce în ce mai restrânse. Ele au loc în principal între persoane fizice şi parţial în comerţul de retail.

Plăţile prin moneda scripturală sunt majoritare şi îmbracă mai multe forme : plata prin virament, incasso-ul documentar şi acreditivul bancar.

Viramentul sau plata prin cont bancar. Banii din cont reprezintă disponibilităţile băneşti ale firmelor existente în bănci. Circulaţia acestor bani are loc prin intermediul băncilor. Viramentul este operaţiunea efectuată de o bancă pe baza dispoziţiei clientului său (cumpărătorul desemnat de a transfera o sumă de bani din contul său în contul beneficiarului (vânzătorului desemnat).

În această operaţiune are loc debitarea contului clientului şi creditarea contului beneficiarului. Suma de bani virată dintr-un cont în altul, reprezintă contra-valoarea mărfii.

În comerţul exterior, pentru a se asigura o mai mare operativitate, confidenţialitate şi securitate a transferului banilor dintr-un cont în altul, din luna mai 1973, 239 de bânci din 15 ţări au creat societatea SWIFT ( Society for worldwidw interbank financial telecomunicatione).

Aceasta este o reţea de comunicare interbancară pe suport electronic. Ea este un sistem modular ce permite integrarea treptată în creşterea continuă a traficului de informaţii.

În cadrul realizării transferului bancar prin Swift , cumpărătorul (plătitorul mărfii) completează un formular la banca sa care debitează contul acestuia şi transmite ordinul la banca vânzătorului (beneficiarul plăţii). La primirea mesajului, banca vânzătorului expeditor creditează contul acestuia, cu suma specificată în ordinul de plată.

Incasso-ul documentar (denumit şi remiterea documentelor)

În derularea unei plăţi prin incasso documentar sunt implicate patru părţi :

1 mandantul (vânzătorul, trăgătorul), 2 trasul (cumpărătorul) , 3 banca vânzătorului şi 4 banca cumpărătorului.