Retorică 3

Retorica si Teoria Argumentarii

Suport Curs 3

I. Logica propozitionala

Reprezentam propozitiile care pot fi adevarate sau false prin simboluri – litere – fara a ne interesa efectiv continutul propozitional. Argumentele complexe din limbajul natural se reduc la relatii între propozitii simple.

Ex.: Daca respectiva casa de bani a fost sparta, atunci a fost sparta de Sandu, cu ajutorul fie al lui Bogdan, fie la lui Robert. Dar, nici unul din cei trei nu ar fi putut fi implicat decât daca ar fi lipsit de la întâlnire. Dar stim ca fie Sandu, fie Bogdan au fost la întâlnire. Deci, deoarece casa de bani a fost sparta, trebuie ca Robert sa fie cel care a secondat.

Descompunem argumentul:

1. Daca respectiva casa de bani a fost sparta, ea a fost sparta de Sandu, cu ajutorul fie al lui Bogdan, fie al lui Robert.

2. Nici unul din ei nu ar fi putut fi implicat în aceasta spargere decât daca ar fi lipsit de la întâlnire.

3. La întâlnire a fost prezent fie Sandu, fie Bogdan.

4. Casa de bani a fost sparta.

Concluzie: Robert a fost cel care a secondat.

Cum judecam în limbajul natural:

5. Sandu a spart casa de bani, cu ajutorul lui Bogdan sau al lui Robert. (din 1 si 4)

6. Sandu a fost absent de la întâlnire. (5 si 2)

7. Bogdan a fost prezent la întâlnire. (din 6 si 3)

8. Bogdan nu a ajutat la spargerea casei de bani. (din 7 si 2)

9. Deci Robert a fost cel care l-a secondat pe Sandu. (din 8 si 1)

Pentru a lucra în logica propozitionala, trebuie sa aducem propozitiile din argument la o forma si mai simpla:

1. Casa de bani a fost sparta.

2. Sandu a spart casa de bani.

3. Bogdan l-a secondat pe Sandu.

4. Robert l-a secondat pe Sandu.

5. Sandu a lipsit de la întâlnire.

6. Bogdan a lipsit de la întâlnire.

7. Robert a lipsit de la întâlnire.

Propozitia „nici unul din cei trei nu ar fi putut fi implicat” reprezinta de fapt negarea propozitiilor 2, 3 si 4 luate la un loc, iar propozitia „daca ar fi lipsit de la întâlnire” reprezinta propozitiile 5, 6 si 7 luate la un loc.

Functiile de adevar: se aplica propozitiilor simple si duc la propozitii complexe; se definesc prin tabele de adevar:

1. Negatia:

p ~ p

1 0

0 1

“~ “ – simbolul negatiei

“1” – simbolul pentru “adevarat”

“0” – simbolul pentru “fals”

p q p&q pVq pWq p ’ q p ” q p ‘ q

1 1 1 1 0 1 1 0

1 0 0 1 1 0 0 1

0 1 0 1 1 1 0 1

0 0 0 0 0 1 1 1

Ex.

1. Ploua si îmi iau umbrela.

2. Sau ploua, sau îmi iau umbrela.

3. Daca ploua îmi iau umbrela.

4. Îmi iau umbrela doar daca ploua.

5. Nu îmi iau umbrela decât daca ploua.

6. Cu exceptia cazurilor în care ploua, nu îmi iau umbrela.

7. Nu îmi iau umbrela daca nu ploua.

8. E suficient sa ploua pentru a-mi lua umbrela.

9. E necesar sa ploua ca sa-mi iau umbrela.

10. Este fals ca ploua si nu îmi iau umbrela.

11. Daca si numai daca ploua îmi iau umbrela.

12. O conditie necesara si suficienta pentru a-mi lua umbrela este sa ploua.