Retorica si Argumentare in PR

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Acest curs prezinta Retorica si Argumentare in PR.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 51 de pagini .

Profesor: Prof. Dr. Daniela Rovenţa-Frumuşani

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Comunicare

Cuprins

Tutorat 1
INTRODUCERE. RETORICA, ARGUMENTARE, STRATEGII DISCURSIVE
1. Societatea contemporana si revirimentul retoricii
2. Argumentare si interactiune discursiva
3. Inculcarea orientarii argumentative
4. Relatia ethos/logos/pathos
INCURSIUNE ÎN DIACRONIA RETORICII SI ARGUMENTARII
1. Geneza sistemului retoric
2. Cele cinci elemente ale sistemului retoric
3. Orientari argumentative contemporane
3.1. Neoretorica
3.2. Argumentare si logica naturala
3.3. Argumentarea în perspectiva lingvistica
EXERCITII
Tutorat 2
NEORETORICA si GÂNDIREA CONTEMPORANA
1. Premisele si cadrul argumentarii
1.1. Argumentarea si filosofia lui nu
1.2. Argumentarea ca raport între explicit si implicit
1.3. Fapte/ adevaruri/ prezumtii
1.4. Valori/ ierarhii/ toposuri
1.5. Acordul ca fundament sau cadru argumentativ
2. Argumente quasi logice
2.1. Contradictie si incompatibilitate
2. 2. Identitate si argumentare
2.3. Argumentul reciprocitatii sau simetriei
2.4. Argumentul tranzitivitatii
3. Argumente bazate pe structura realului
3.1. Legaturile de succesiune
3.2. Legaturile de coexistenta
3.4. Argumente care creeaza structura realului
3.5. Argumente bazate pe disocierea notiunilor
ARGUMENTARE SI LOGICA NATURALA
1. Logica limbii naturale
2. Conceptul de schematizare
3. Triada schematizare/ justificare/ organizare
3.1. Schematizarea si operatiile de determinare
3.2. Functia de justificare a limbajului
3.3. Functia de organizare. Coerenta
4. Teatralitatea argumentarii
EXERCITII
Tutorat 3
RETORICA DISCURSULUI PUBLICITAR
Rezidentiat
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

TUTORAT 1

INTRODUCERE. RETORICA, ARGUMENTARE, STRATEGII DISCURSIVE

1. Societatea contemporana si revirimentul retoricii

Deschisa si plurala, gândirea moderna sondeaza (în mai mare masura decât în paradigmele anterioare) necunoscutul, cautând în real nu ceea ce confirma, ci ceea ce contrazice cunostintele anterioare, prefera întrebarile raspunsurilor, accentueaza solidaritatea conceptuala, complementaritatea teoriilor: Nu exista decât o modalitate de progres în stiinta: negarea stiintei deja constituite (G. Bachelard, 1981: 32). În aceasta perspectiva constituirea cunoasterii este tocmai diacronia obstacolelor, a rupturilor epistemologice pe care o epistema a trebuit sa le traverseze.

Or, o asemenea ruptura este reprezentata si de viguroasa reabilitare a retoricii la mijlocul secolului nostru: macroretorica (prin lucrarile lui C. Perelman si L. Olbrechts-Tyteca, vizând reinterpretarea teoriei aristotelice a argumentarii într-o lume guvernata de imperativul comunicarii, inclusiv în cadrul activitatii stiintifice) si microretorica sau teoria figurilor de stil, reteoretizate de Grupul m în-Retorica generala.

Noua retorica nu mai este arta vorbirii elegante, ci teoria comunicarii persuasive: argumentarea devine o componenta esentiala a activitatii discursive în general, a celei politice, publicitare în particular. Problema care se pune este chiar aceea a transformarii retoricii într-un fel de matrice a stiintelor umane (cf. Michel Meyer, 1988).

Retorica renaste când ideologiile se prabusesc. Ceea ce era obiect al certitudinii se relativizeaza devenind problematic.

În aceasta privinta epoca noastra se poate compara cu cea a democratiei ateniene si renasterii italiene, doua mari momente ale retoricii. În primul caz asistam la înlatuarea explicatiilor mitice si a ordinii sociale aristocratice, iar în cel de-al doilea la ocultarea vechiului model scolastic si pregatirea erei burgheze.

Epoca noastra pour le meilleur et pour le pire traieste ora retoricii. E suficient sa deschidem televizorul, sa privim mesajele publicitare, sa-i ascultam pe oamenii politici. Discursul si imaginea trebuie sa:

intereseze - DOCERE

seduca - DELECTARE

convinga - MOVERE.

De la prietenie la dragoste, de la politica la economie, relatiile se fac si se desfac prin exces sau lipsa de retorica (M. Meyer, 1993: 7).

Ansamblul stiintelor umane si nu doar filosofia sunt marcate de conditia retorica, fie ca e vorba de analiza estetica sau poetica a fenomenului literar, fie ca e vorba de hermeneutica (interpretarea trecutului si a mesajelor plurivoce).

În stiintele politice si psihologie ea este sursa jocurilor de influenta, a mobilizarii pasiunilor si cautarii consensului.Fie ca vrem, fie ca nu vrem retorica s-a insinuat în cotidian cu multiplele sale forme si constructe, modificând modul nostru de gÀndire (M. Meyer, 1993: 11).

În gândirea actuala a reorganizarii, resemantizarii, reinterpretarii cunostintelor (era a banuielii în formularea Nathaliei Sarraute), argumentarea devine un fel de asimptota a activitatii discursive care interrelationeaza aspecte constructive si reflexive, informative si persuasive.

Daca grecii din teama de asianizare (cf. Nietzsche), de anarhie si violenta au cautat un organon care sa extinda jurisdictia ratiunii dincolo de hotarele silogismului, cu atât mai mult societatea moderna a conflictelor, confruntarilor are nevoie de sistemul retoric ca modalitate de negociere a diferendelor. Cheie de bolta a culturii noastre (O. Reboul, 1991: 80), retorica este mai mult decât un set de reguli ...; prin amploarea observatiilor, precizia definitiilor si rigoarea clasificarilor ea se constituie ca studiu sistematic al resurselor limbajului (P. Guiraud, 1972: 24).

2. Argumentare si interactiune discursiva

Dat fiind ca asistam astazi la extinderea interactionala a cercetarii lingvistice: introducerea, alaturi de parametrii strict lingvistici, a unor factori socio-psihologici (background knowledge la J. Searle, comuniunea de interese la C. Perelman), încorporarea de reguli tinând de o antropologie generala a comunicarii (principiul cooperarii la P. Grice, al rationalitatii la A. Kasher, al pertinentei la Wilson & Sperber), includerea dimensiunii rolurilor, statutului partenerilor, ni se pare legitim sa integram aceste elemente într-o modelare plurinivelara a interactiunii discursive reprezentate de argumentatie.

De fapt, aceasta focalizare dialogica concorda cu orientarea generala a stiintelor omului preocupate de intercomprehensiune, de problematica receptarii (estetica receptarii, pedagogia receptarii, discourse comprehension) si cu postulatul (explicit sau implicit) ca orice discurs fara a fi necesarmente dialogat este întotdeauna dialogic.

Deci în locul discursivitatii lineare, telegrafice (de la stânga la dreapta) a anilor 60, vom defini o logica polifonica în cadrul careia A vorbi înseamna a anticipa calculul interpretativ al celuilalt (conform pertinentei formulari a lui Francois Flahault - La parole intermédiaire), pentru ca interactiunea reprezinta realitatea fundamentala a limbajului.

Trebuie sa subliniem de la început functia praxiologica a limbajului în general; consideram ca dimensiunea actionala caracterizeaza toate instantele situatiei de comunicare: actiune asupra referentului (decupaj, selectie, ierarhizare specifica), asupra interlocutorului (influenta directa în cazul actelor factitive de tip a ordona sau influenta epistemica indirecta în cazul actelor non factitive de tipul a aserta, a afirma), asupra codului (introducere de semnificanti si semnificati noi), asupra locutorului .

În perspectiva logico-lingvistica si actionala argumentarea se constituie ca dispozitiv discursiv complex (cf. si M.Tutescu, 1998) interactional (subîntins de o logica a schimbarii - modificarea universului de credinte si cunostinte, precum si a dispozitiilor actionale ale interlocutorului în cazul unui act reusit), dialogic (ce mobilizeaza destinatarul- alteritate constitutiva a interactiunii discursive), coerent (sau bine format sintactic, semantic si situational), inferential (construind un parcurs interpretativ orientat) si pertinent (esentiala va fi nu problematica figurilor în ansamblul ei, cât descrierea functionarii anumitor figuri, în primul rând metafora a carei prezenta se explica prin nevoile argumentarii).

Fisiere in arhiva (1):

  • Argumentare_in_RPP_T123.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii