Retorică și argumentare în PR

Curs
8.2/10 (5 voturi)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 51 în total
Cuvinte : 20147
Mărime: 105.14KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Dr. Daniela Rovenţa-Frumuşani
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii

Cuprins

Tutorat 1

INTRODUCERE. RETORICA, ARGUMENTARE, STRATEGII DISCURSIVE

1. Societatea contemporana si revirimentul retoricii

2. Argumentare si interactiune discursiva

3. Inculcarea orientarii argumentative

4. Relatia ethos/logos/pathos

INCURSIUNE ÎN DIACRONIA RETORICII SI ARGUMENTARII

1. Geneza sistemului retoric

2. Cele cinci elemente ale sistemului retoric

3. Orientari argumentative contemporane

3.1. Neoretorica

3.2. Argumentare si logica naturala

3.3. Argumentarea în perspectiva lingvistica

EXERCITII

Tutorat 2

NEORETORICA si GÂNDIREA CONTEMPORANA

1. Premisele si cadrul argumentarii

1.1. Argumentarea si filosofia lui nu

1.2. Argumentarea ca raport între explicit si implicit

1.3. Fapte/ adevaruri/ prezumtii

1.4. Valori/ ierarhii/ toposuri

1.5. Acordul ca fundament sau cadru argumentativ

2. Argumente quasi logice

2.1. Contradictie si incompatibilitate

2. 2. Identitate si argumentare

2.3. Argumentul reciprocitatii sau simetriei

2.4. Argumentul tranzitivitatii

3. Argumente bazate pe structura realului

3.1. Legaturile de succesiune

3.2. Legaturile de coexistenta

3.4. Argumente care creeaza structura realului

3.5. Argumente bazate pe disocierea notiunilor

ARGUMENTARE SI LOGICA NATURALA

1. Logica limbii naturale

2. Conceptul de schematizare

3. Triada schematizare/ justificare/ organizare

3.1. Schematizarea si operatiile de determinare

3.2. Functia de justificare a limbajului

3.3. Functia de organizare. Coerenta

4. Teatralitatea argumentarii

EXERCITII

Tutorat 3

RETORICA DISCURSULUI PUBLICITAR

Rezidentiat

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

TUTORAT 1

INTRODUCERE. RETORICA, ARGUMENTARE, STRATEGII DISCURSIVE

1. Societatea contemporana si revirimentul retoricii

Deschisa si plurala, gândirea moderna sondeaza (în mai mare masura decât în paradigmele anterioare) necunoscutul, cautând în real nu ceea ce confirma, ci ceea ce contrazice cunostintele anterioare, prefera întrebarile raspunsurilor, accentueaza solidaritatea conceptuala, complementaritatea teoriilor: Nu exista decât o modalitate de progres în stiinta: negarea stiintei deja constituite (G. Bachelard, 1981: 32). În aceasta perspectiva constituirea cunoasterii este tocmai diacronia obstacolelor, a rupturilor epistemologice pe care o epistema a trebuit sa le traverseze.

Or, o asemenea ruptura este reprezentata si de viguroasa reabilitare a retoricii la mijlocul secolului nostru: macroretorica (prin lucrarile lui C. Perelman si L. Olbrechts-Tyteca, vizând reinterpretarea teoriei aristotelice a argumentarii într-o lume guvernata de imperativul comunicarii, inclusiv în cadrul activitatii stiintifice) si microretorica sau teoria figurilor de stil, reteoretizate de Grupul m în-Retorica generala.

Noua retorica nu mai este arta vorbirii elegante, ci teoria comunicarii persuasive: argumentarea devine o componenta esentiala a activitatii discursive în general, a celei politice, publicitare în particular. Problema care se pune este chiar aceea a transformarii retoricii într-un fel de matrice a stiintelor umane (cf. Michel Meyer, 1988).

Retorica renaste când ideologiile se prabusesc. Ceea ce era obiect al certitudinii se relativizeaza devenind problematic.

În aceasta privinta epoca noastra se poate compara cu cea a democratiei ateniene si renasterii italiene, doua mari momente ale retoricii. În primul caz asistam la înlatuarea explicatiilor mitice si a ordinii sociale aristocratice, iar în cel de-al doilea la ocultarea vechiului model scolastic si pregatirea erei burgheze.

Epoca noastra pour le meilleur et pour le pire traieste ora retoricii. E suficient sa deschidem televizorul, sa privim mesajele publicitare, sa-i ascultam pe oamenii politici. Discursul si imaginea trebuie sa:

intereseze - DOCERE

seduca - DELECTARE

convinga - MOVERE.

De la prietenie la dragoste, de la politica la economie, relatiile se fac si se desfac prin exces sau lipsa de retorica (M. Meyer, 1993: 7).

Ansamblul stiintelor umane si nu doar filosofia sunt marcate de conditia retorica, fie ca e vorba de analiza estetica sau poetica a fenomenului literar, fie ca e vorba de hermeneutica (interpretarea trecutului si a mesajelor plurivoce).

În stiintele politice si psihologie ea este sursa jocurilor de influenta, a mobilizarii pasiunilor si cautarii consensului.Fie ca vrem, fie ca nu vrem retorica s-a insinuat în cotidian cu multiplele sale forme si constructe, modificând modul nostru de gÀndire (M. Meyer, 1993: 11).

În gândirea actuala a reorganizarii, resemantizarii, reinterpretarii cunostintelor (era a banuielii în formularea Nathaliei Sarraute), argumentarea devine un fel de asimptota a activitatii discursive care interrelationeaza aspecte constructive si reflexive, informative si persuasive.

Daca grecii din teama de asianizare (cf. Nietzsche), de anarhie si violenta au cautat un organon care sa extinda jurisdictia ratiunii dincolo de hotarele silogismului, cu atât mai mult societatea moderna a conflictelor, confruntarilor are nevoie de sistemul retoric ca modalitate de negociere a diferendelor. Cheie de bolta a culturii noastre (O. Reboul, 1991: 80), retorica este mai mult decât un set de reguli ...; prin amploarea observatiilor, precizia definitiilor si rigoarea clasificarilor ea se constituie ca studiu sistematic al resurselor limbajului (P. Guiraud, 1972: 24).

2. Argumentare si interactiune discursiva

Dat fiind ca asistam astazi la extinderea interactionala a cercetarii lingvistice: introducerea, alaturi de parametrii strict lingvistici, a unor factori socio-psihologici (background knowledge la J. Searle, comuniunea de interese la C. Perelman), încorporarea de reguli tinând de o antropologie generala a comunicarii (principiul cooperarii la P. Grice, al rationalitatii la A. Kasher, al pertinentei la Wilson & Sperber), includerea dimensiunii rolurilor, statutului partenerilor, ni se pare legitim sa integram aceste elemente într-o modelare plurinivelara a interactiunii discursive reprezentate de argumentatie.

De fapt, aceasta focalizare dialogica concorda cu orientarea generala a stiintelor omului preocupate de intercomprehensiune, de problematica receptarii (estetica receptarii, pedagogia receptarii, discourse comprehension) si cu postulatul (explicit sau implicit) ca orice discurs fara a fi necesarmente dialogat este întotdeauna dialogic.

Deci în locul discursivitatii lineare, telegrafice (de la stânga la dreapta) a anilor 60, vom defini o logica polifonica în cadrul careia A vorbi înseamna a anticipa calculul interpretativ al celuilalt (conform pertinentei formulari a lui Francois Flahault - La parole intermédiaire), pentru ca interactiunea reprezinta realitatea fundamentala a limbajului.

Trebuie sa subliniem de la început functia praxiologica a limbajului în general; consideram ca dimensiunea actionala caracterizeaza toate instantele situatiei de comunicare: actiune asupra referentului (decupaj, selectie, ierarhizare specifica), asupra interlocutorului (influenta directa în cazul actelor factitive de tip a ordona sau influenta epistemica indirecta în cazul actelor non factitive de tipul a aserta, a afirma), asupra codului (introducere de semnificanti si semnificati noi), asupra locutorului .

În perspectiva logico-lingvistica si actionala argumentarea se constituie ca dispozitiv discursiv complex (cf. si M.Tutescu, 1998) interactional (subîntins de o logica a schimbarii - modificarea universului de credinte si cunostinte, precum si a dispozitiilor actionale ale interlocutorului în cazul unui act reusit), dialogic (ce mobilizeaza destinatarul- alteritate constitutiva a interactiunii discursive), coerent (sau bine format sintactic, semantic si situational), inferential (construind un parcurs interpretativ orientat) si pertinent (esentiala va fi nu problematica figurilor în ansamblul ei, cât descrierea functionarii anumitor figuri, în primul rând metafora a carei prezenta se explica prin nevoile argumentarii).

Preview document

Retorică și argumentare în PR - Pagina 1
Retorică și argumentare în PR - Pagina 2
Retorică și argumentare în PR - Pagina 3
Retorică și argumentare în PR - Pagina 4
Retorică și argumentare în PR - Pagina 5
Retorică și argumentare în PR - Pagina 6
Retorică și argumentare în PR - Pagina 7
Retorică și argumentare în PR - Pagina 8
Retorică și argumentare în PR - Pagina 9
Retorică și argumentare în PR - Pagina 10
Retorică și argumentare în PR - Pagina 11
Retorică și argumentare în PR - Pagina 12
Retorică și argumentare în PR - Pagina 13
Retorică și argumentare în PR - Pagina 14
Retorică și argumentare în PR - Pagina 15
Retorică și argumentare în PR - Pagina 16
Retorică și argumentare în PR - Pagina 17
Retorică și argumentare în PR - Pagina 18
Retorică și argumentare în PR - Pagina 19
Retorică și argumentare în PR - Pagina 20
Retorică și argumentare în PR - Pagina 21
Retorică și argumentare în PR - Pagina 22
Retorică și argumentare în PR - Pagina 23
Retorică și argumentare în PR - Pagina 24
Retorică și argumentare în PR - Pagina 25
Retorică și argumentare în PR - Pagina 26
Retorică și argumentare în PR - Pagina 27
Retorică și argumentare în PR - Pagina 28
Retorică și argumentare în PR - Pagina 29
Retorică și argumentare în PR - Pagina 30
Retorică și argumentare în PR - Pagina 31
Retorică și argumentare în PR - Pagina 32
Retorică și argumentare în PR - Pagina 33
Retorică și argumentare în PR - Pagina 34
Retorică și argumentare în PR - Pagina 35
Retorică și argumentare în PR - Pagina 36
Retorică și argumentare în PR - Pagina 37
Retorică și argumentare în PR - Pagina 38
Retorică și argumentare în PR - Pagina 39
Retorică și argumentare în PR - Pagina 40
Retorică și argumentare în PR - Pagina 41
Retorică și argumentare în PR - Pagina 42
Retorică și argumentare în PR - Pagina 43
Retorică și argumentare în PR - Pagina 44
Retorică și argumentare în PR - Pagina 45
Retorică și argumentare în PR - Pagina 46
Retorică și argumentare în PR - Pagina 47
Retorică și argumentare în PR - Pagina 48
Retorică și argumentare în PR - Pagina 49
Retorică și argumentare în PR - Pagina 50
Retorică și argumentare în PR - Pagina 51

Conținut arhivă zip

  • Argumentare_in_RPP_T123.doc

Alții au mai descărcat și

Strategii de Comunicare pe Timpul Gestionării Situțiilor de Criză

Introducere „La început a fost cuvântul. Dar nu la începutul lumii, ci la începutul culturii.” (Henri Wald) Secolul XX a cunoscut toate...

Comunicare și Influență Socială prin mass-media

Introducere Toate eforturile unui creator de imagine se concentreaza asupra efectelor pe care acesta incearca sa le produca in procesul de...

Patologii comunicaționale - persuasiunea

CCAPITOLUL I POZITIONAREA si DEFINIREA CONCEPTULUI de “PERSUASIUNE” „Comunicarea este cea prin intermediul careia ne formam si ne modificam...

Arta de a convinge - manipulare versus influențare

Introducere Situaţiile în care o persoană este nevoită să vorbească în public sunt nenumărate. Simple întâlniri cu colegii, cu beneficiarii...

Persuasiunea

Introducere Există oameni care au darul de a convinge. Oare cum fac? Au o genă specială? Persuasiunea reprezintă o abilitate necesară atât în...

Retorica Persuasiunii în Discursul Politic Reflectată în Mass-media

INTRODUCERE Acest referat îşi propune să constituie deopotrivă o introducere şi o modestă analiză a dezbaterilor privind comunicarea politică în...

Argumentare și gândire critică

I. Gândirea critică 1. Gândirea critică si practica argumentării În concluzie, gândirea critică ne învaţă să citim, să deconstruim, să înţelegem...

Retorica și teoria argumentării - strategia persuasivă a discursului personajului V din filmul V for Vendetta

Această lucrare îşi propune analizarea discursului personajului principal din filmul „V for Vendetta”, cu scopul de a demonstra că distribuirea...

Te-ar putea interesa și

Procedee Stilistice Utilizate în Titlu

Argument Orice mesaj, care este trimis prin intermediul mass-media are ca scop nu doar transmiterea unor informaţii, ci şi modificarea sau crearea...

Organizarea funcțională a vocabularului limbii române - discursul politic și administrativ

Cap 1. NOŢIUNI GENERALE DE VOCABULAR 1.1. Cuvântul – unitate de bază a vocabularului a. Definiţia cuvântului Unitatea de bază a vocabularului...

Metafora în Stilul Publicitar

Introducere Motivul pentru care am ales această temă, „Metafora în discursul publicitar” este datorită faptului că discursul publicitar joacă un...

Erori de argumentare în discursul politic

Motto: “…nu socotim că discuţiile sunt o pagubă pentru fapte, ci lipsa de lămurire prin discuţie, făcută mai înainte de a porni la înfăptuirea a...

Retorica și teoria argumentării

RETORICĂ I. Genurile elocinţei (oratoriei) în antichitatea greco-romană şi modelările ei contemporane - genurile elocinţei în antichitatea...

Baza Teoretică a Formării Competenței de Conducere

INTRODUCERE Lucrarea de faţă îşi propune să surprindă aspecte cu privire la rolul conducătorului într-o organizaţie, precum şi necesitatea...

Argumentarea Politică

1. Argument ca programă dialectică (soluționarea pe cale negociată a opiniei ). Era aproape de neconceput ca, în această diversitate de întrebări...

Inventio sau arta descoperirii și alegerii argumentelor

CAPITOLUL I - ARGUMENTAREA: NOȚIUNI FUNDAMENTALE Sectiunea I. -Ce este argumentarea ? Argumentarea este menită să realizeze exigențele...

Ai nevoie de altceva?