Sofisme

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 4750
Mărime: 25.50KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Sofisme de relevanţă – ignoratio elenchi – se ocoleşte teza de demonstrat, argumentarea ducându-se în favoarea altei teze şi concluzionându-se că teza iniţială a fost demonstrată. Acest tip de sofisme se mai numesc de relevanţă pentru că premisele nu sunt relevante pentru adevărul acesteia sau sofismul omului de paie deoarece se „fabrică” un adversar usor de combătut, acesta este „desfiintat”, în final susţinându-se combaterea adversarului sau tezei puse în discuţie.

1. argumentum ad hominem

- Atacul la persoană apare atunci când pur şi simplu se insulta oponentul, dar poate implica şi acuzarea unor defecte ale sale (de caracter). Această este o eroare pentru că evidenţierea defectelor personale ale oponentului nu subminează logica argumentelor sau afirmaţiilor sale, nefacând, de fapt, nici o referire la ele.

- argumentum ad hominem circumstantiae

Obiecţia bazată pe circumstanţe constă în respingerea argumentului oponentului dacă acesta e într-o situatie care l-ar determina să susţină ceea ce susţine (se spune "şi normal că susţii asta" sau "era de asteptat"). Eroarea constă în faptul ca obiecţia nu face nimic împotriva premiselor, inferenţei sau concluziei argumentului, deci nu aduce nici o atingere logicii lui. Motivele personale pentru care cineva înaintează un argument nu au a face cu corectitudinea argumentului sau valoarea de adevăr a concluziei.

Exemplu: "Păi normal că susţii acordarea de ajutoare pentru veterani, de vreme ce eşti şi tu veteran! Nu găsesc propunerea acceptabilă, venind din partea ta."

- argumentul "si tu" (argumentum ad hominem tu quoque).

Argumentul ipocriziei are loc atunci când se respinge o afirmaţie a oponentului pentru că nu se potriveste cu celelalte afirmaţii ale sale sau cu acţiunile sale. Constituie o eroare pentru ca o afirmaţie anume poate să fie adevarată chiar dacă oponentul susţine unele (false) care o contrazic sau dacă nu se comportă în concordanţă cu ea. Se numeşte şi argument "şi tu" pentru că apare cel mai adesea în situatii de genul celei în care un fumator susţine că fumatul trebuie evitat pentru că distruge sănătatea şi i se respinge argumentul pentru că şi el fumează (deci nu "practică ceea ce propovaduieste"). Este clar că îndemnul de a evita fumatul este bine fundamentat chiar dacă proponentul lui este fumător şi că obiecţia "şi tu" e incorectă.

2. argumentum ad ignorantiam

Acest argument pretinde că dacă ceva este încă inexplicabil sau de neconceput, atunci nu poate fi adevarat. În alte variante, argumentul cere să considerăm o propoziţie falsă doar pentru că nu a fost demonstrată ca adevarată, sau să o considerăm adevarată pentru că nu i s-a demonstrat falsul. Există cazuri în care adevarul unei propozitii trebuie neapărat să aiba efecte vizibile, iar lipsa acestor efecte chiar demonstrează falsul propozitiei. Dar dacă despre o anumită propoziţie nu se arăta mai întâi că este de acest fel, ea nu poate fi considerată falsă doar pe baza lipsei unei demonstraţii care să o susţină.

Exemplu: "Am afirmat că Soarele nu există şi nimeni n-a venit încă să-mi demonstreze că nu este aşa. Prin urmare, Soarele nu există."

Exemplu: "Este absurd să ne imaginam că o bucată de metal care cântareşte câteva tone ar putea zbura prin aer. Avioanele mari nu vor funcţiona niciodată."

3. apelul la emoţie

Această eroare logică are loc atunci când cineva încearca să câştige sprijin pentru o propunere a sa, folosindu-se de temerile şi prejudecăţile auditoriului. Apelul la teamă poate lua forma unei false dileme dacă prin el se lasă impresia că singura alternativă la propunerea vorbitorului este una inacceptabilă, teribila. De regulă se înspaimântă ascultatorul cu lucruri care se pot evita sau care nici măcar nu se pot produce în situaţia dată, chiar dacă este respinsă propunerea vorbitorului.

Exemplu: "Ar trebui sa mărim impozitele, altfel se vor închide şi mai multe spitale."

- apelul la milă (argumentum ad misericordiam) În cazul acestei erori, se încearcă obţinerea de sprijin pentru o idee pe baza sentimentelor de milă sau vinovăţie ale ascultătorului. Afirmaţiile propuse nu sunt neaparat false, dar nici nu li se poate demonstra adevărul pe baza unor asemenea motive (emotiile umane sunt foarte schimbatoare, pe când regulile logicii nu).

Exemplu: "Ar trebui să-mi acceptati propunerea. Mi-a luat şase zile să o scriu şi nu ştiu ce m-aş face dacă a-ţi respinge-o."

- apelul la ridicol În apelul la ridicol, afirmaţiile oponentului sunt reformulate astfel încât să pară ridicole. Dar ridicolul este o evaluare subiectivă, care nu schimbă cu nimic logica sau valoarea de adevăr a afirmaţiilor reformulate.

Exemplu: "Dacă Einstein ar avea dreptate, asta ar însemna că atunci când îmi conduc maşina, ea se scurtează şi devine mai grea. Asta-i o nebunie!"

Dacă reformularea schimbă logica afirmaţiilor, avem de-a face cu "omul din paie".

- gândirea bazată pe dorinţe A gândi pe baza dorintelor (eng. wishful thinking) înseamnă a lua decizii pe baza a ceea ce e plăcut de imaginat şi nu pe baza dovezilor şi raţiunii. Eroarea logica se comite atunci când se considera adevărat sau fals ceva doar pentru ca proponentului îi place să îsi imagineze că aşa ar sta lucrurile. Dar, o ştim bine, realitatea nu se conformează neapărat dorinţelor noastre.

Preview document

Sofisme - Pagina 1
Sofisme - Pagina 2
Sofisme - Pagina 3
Sofisme - Pagina 4
Sofisme - Pagina 5
Sofisme - Pagina 6
Sofisme - Pagina 7
Sofisme - Pagina 8
Sofisme - Pagina 9
Sofisme - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Sofisme.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnici de Comunicare cu Presa - Comunicatul de Presa

Introducere Orice organizaţie, precum şi orice persoană publică trebuie să se confrunte, în fiecare zi, săptămână, lună sau an, cu noi provocări,...

Elaborarea Planului de Afaceri pentru Infiintarea unei Firme de Struti

Date generale despre struti Struţul este un animal intrigant. Este o pasăre dar nu poate zbura. Face parte alături de Emu, Rea, Cazuar (Noua...

Campaniile de Relații Publice și Specialistul în Relații Publice

Relaţiile Publice sunt formate dintr-un domeniu complex prin care se încearcă “obţinerea bunăvoinţei publicului” prin diferite modalităţi.Fie că...

Limbajul Nonverbal - Instrument al Persuasiunii

Este bine cunoscut faptul că într-o conversatie sau intr-o prezentare publica numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala in timp ce...

Comunicarea cu Presa

BIROUL DE PRESĂ Biroul de presa reprezintă elementul de legătură dintre organizaţii, presa şi publicul larg. Principala atribuţie a biroului de...

Cursuri Engleza

Should I have gone- Should we have gone- Would you have gone- Would you have gone- Would he/she/it have gone- Would they have gone? Se traduce...

Corporate Social Responsability

INTRODUCERE Problemele acute ale secolului XXI precum poluarea, rata şomajului, criza economică mondială, sărăcia, sau distrugerea ecosistemului...

Evolutia Ciclică a Situațiilor de Risc

4.1. Etapele evoluţiei 4.2. Ciclul de viaţă 4.3. Modelul procesului de management Studiul situaţiilor de risc ne dezvăluie faptul că acestea...

Ai nevoie de altceva?