Teorii ale Comunicării de Masă

Curs
9.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 71 în total
Cuvinte : 32633
Mărime: 123.06KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stefania Bejan
curs teorii ale comunicarii de masa an 1 CSRP.

Cuprins

INTRODUCERE. Definiţie; obiect de cercetare; controverse

CAPITOLUL I. Funcţiile comunicării de masă

CAPITOLUL II. Exigenţe ale acceptării/refuzului mesajului mediatic

CAPITOLUL III. Teorii ale influenţei comunicării de masă asupra audienţelor

CAPITOLUL IV. Cultura media – imagine sau vehicul al ideologiei?

Extras din document

INTRODUCERE

Definiţii; obiect de studiu; controverse

Preocupare acaparantă pentru specialiştii din ştiinţele sociale (de la lingvişti şi psihologi până la sociologi sau semiologi), comunicarea s-ar putea defini într-o formă ultracondensată drept „procesul de stabilire a semnificaţiilor”, întâlnit în situaţiile sociale.

Modelul care stă la baza cercetărilor asupra comunicării se sprijină pe câteva întrebări (cine comunică? ce? cui? prin ce canal? cu ce efecte?), care conduc la delimitarea a cinci componente obligatorii unei comunicări standard: emiţătorii, mesajele, receptorii, mijlocul, efectele (altfel spus, cine ce produce, prin ce mijloace, care sunt codurile vehiculate şi cum se manifestă auditoriul într-o situaţie comunicaţională). De sorginte matematică şi propus după cel de al doilea război mondial (când se poate vorbi cu adevărat de studiul comunicării propriu-zise, ca domeniu autonom de studiu), acest model a suportat corecţii în timp, ca urmare a introducerii feed-back-ului şi constatării intersubiectivităţii comunicării. Regândite ca repetitive, circulare (deci non-lineare), procesele comunicaţionale se dovedesc a fi tranzacţionale, semnificaţiile depinzând în mod intrinsec de „baza de date” a emitentului, de predispoziţiile culturale ale publicului receptor, dar şi de „atmosfera” în care se petrece comunicarea (văzută ca transmitere a emoţiilor, informaţiilor, ideilor, atitudinii cuiva către un partener comunicaţional prin intermediul simbolurilor). În felul acesta, influenţa exercitată din ambele sensuri (de la emitent la receptor şi invers) capătă aspectul unei negocieri, imposibil de anticipat în privinţa efectelor.

Tipuri de comunicare

Din raţiuni justificate în mediul cercetătorilor câmpului comunicării, „interacţiunea socială prin intermediul mesajelor” (G. Gerbner) a fost structurată în:

a) comunicare intrapersonală (interioară, cu propriul sine);

b) comunicare interpersonală (referitoare la ceea ce E. Goffman numea interacţiune „faţă-n faţă”);

c) comunicare de grup (ceea ce a determinat studiul dinamicii grupului);

d) comunicare extrapersonală (relaţia oamenilor cu alte tipuri de comunicatori – neînsufleţiţi – calculatorul, tehnologii de vârf etc.);

e) comunicare de masă (presupune mesaje trimise de la sursele de masă, pe canale de masă, adesea în scopul obţinerii banilor sau a altor avantaje) .

În „Studiile” sale asupra comunicării de masă, M. Janowitz propune următoarea definiţie: „instituţiile şi tehnicile prin care grupuri specializate folosesc mijloace tehnice (presă, radio, filme etc.) pentru a transmite un conţinut simbolic către audienţe numeroase, eterogene şi puternic dispersate”. Rolul de intermediar (mediator) între sursele autorizate ale societăţii şi publicul larg, rol pe care instituţiile media şi l-au asumat fără rezervă, aduce în prim-plan raportarea comunicatorului de masă la interesele, speranţele şi aşteptările unui public dificil de cuantificat. Lipsa aparentă a scopului comunicatorului deplasează accentul pe importanţa interpretării conferite textelor culturii media de către un auditoriu imprevizibil. Dominată de logica atragerii unei audienţe cât mai numeroase, comunicarea de masă poate îngloba elemente aparţinând unui „ritual”, aspecte care ţin de investigare reciprocă şi participare la actul comunicaţional general.

Considerată, în perioada începuturilor cercetării importanţei sociale a mass-media, proces cu sens unic, întreaga comunicare de masă a fost „învestită” cu două caracteristici sociologice majore:

a) foarte puţini comunicatori pot relaţiona cu un număr mare de oameni;

b) publicul consumator de texte media nu deţine mijloacele necesare unui răspuns adecvat mesajului transmis.

Ideea manipulării actorilor sociali de către media (care se degajă de aici) a devenit, în acest fel, subiect la modă, simplu capriciu pentru autorii care i-au împuternicit excesiv pe consumatorii culturii de masă, indiferent de forţa persuasivă sau seductivă a mesajului mediatic. Influenţa (directă şi puternică) a media (vezi teoria „acului hipodermic”) nu mai constituie un secret pentru nimeni şi este consecinţa firească a evoluţiei comunicării de masă (în intervalul 1860-1930), inclusiv datorită introducerii fotografiei, cinematografiei, telegrafiei prin cablu, radioului (1920) şi televiziunii (1945) . Reprezentată de organizaţii care folosesc atât tehnologii tradiţionale (tiparul) , cât şi noile tehnologii ale comunicării (NTC), de tipul: TV, calculator etc., mass-media urmăresc întreţinerea relaţiilor cu un număr impresionant de indivizi (întreaga lume), în cadrul a ceea ce numim „comunicaţii de masă”. Teama faţă de un control mental absurd (gen Orwell – 1984), exercitat cu bună ştiinţă de o mass-media diabolică asupra unei mase inerte, supuse, conformiste, i-a preocupat în mod deosebit pe intelectualii de sorginte sociologică, aceştia uzând pe deplin de funcţia interpretativă a ştiinţei în cauză, o dată cu „declanşarea” (în 1930) a studiilor asupra mass-media.

Preview document

Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 1
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 2
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 3
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 4
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 5
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 6
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 7
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 8
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 9
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 10
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 11
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 12
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 13
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 14
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 15
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 16
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 17
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 18
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 19
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 20
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 21
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 22
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 23
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 24
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 25
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 26
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 27
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 28
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 29
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 30
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 31
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 32
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 33
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 34
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 35
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 36
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 37
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 38
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 39
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 40
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 41
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 42
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 43
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 44
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 45
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 46
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 47
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 48
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 49
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 50
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 51
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 52
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 53
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 54
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 55
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 56
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 57
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 58
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 59
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 60
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 61
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 62
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 63
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 64
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 65
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 66
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 67
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 68
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 69
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 70
Teorii ale Comunicării de Masă - Pagina 71

Conținut arhivă zip

  • Teorii ale Comunicarii de Masa.doc

Alții au mai descărcat și

Analiza Comunicarii Publicitare din Presa Scrisa

INTRODUCERE Societatea contemporană este alcătuită dintr-un număr impresionant de factori şi variabile, un studiu generalist al ei presupunând...

Gestionarea Crizelor Mediatice

CAPITOLUL I INTRODUCERE In fiecare organizatie, indiferent de domeniul de activitate, exista preocupari legate de disfunctionalitatile ce pot...

Comunicarea Non - Verbala

1. Comunicarea „În general, se vorbeşte de comunicare de fiecare dată cand un sistem respectiv o sursă influenteaya un alt sistem, in speta un...

Patologiile Comunicarii in Organizatia Militara

INTRODUCERE Studiul comunicării în cadrul organizaţiilor a apărut din necesitatea normală de a obţine performanţă. A comunica poate însemna a...

Tehnici de Comunicare cu Presa - Comunicatul de Presa

Introducere Orice organizaţie, precum şi orice persoană publică trebuie să se confrunte, în fiecare zi, săptămână, lună sau an, cu noi provocări,...

Definitia si Conceptul de Comunicare de Masa Teorii ale Mass-Media

Traim într-un spatiu în care mass-media sufera schimbari rapide. În urma cu numai cativa ani, majoritatea oamenilor nu auzisera de multimedia si...

Analiza a unei Emisiuni de Televiziune - In Gura Presei

“IN GURA PRESEI” “In Gura Presei” este o emisiune informativă prezentată de Mircea Badea în cadrul postului tv Antena 3. Emisiunea se difuzează de...

Efectele Mass Media in Spatiul Public

INTRODUCERE În dezbaterea problemelor privind efectele mass-media se impun, de la început, câteva precizări, unele conceptuale, altele legate de...

Te-ar putea interesa și

Comunicare si Relatii Publice

INTRODUCERE Trăim într-o epocă intoxicată de o publicitate zgomotoasă şi nereală făcută produselor care, cel mai adesea, nu îndeplinesc criteriile...

Teorii ale Comunicarii de Masa

Cap1. Etape in dezvoltarea comunicarii de masa Impresionanta noastra abilitate de astazi de a transmite mesaje instantaneu, pe distante uriase, si...

Teorii ale Comunicarii de Masa

Modele ale comunicării de masă • Redau într-o formă simplificată caracteristicile de bază şi legăturile interne ale unui mecanism • Specificul...

Teorii ale Comunicarii de Masa

Etape in dezvoltarea comunicarii umane In zilele noastre exista o foarte mare capacitate de a transmite mesaje. Mesajele pot fi transmise...

Modele ale efectelor limitate - Teorii explicative ale comunicării de masă

Teorii ale efectelor limitate Se constată că anumite tipuri de comunicare, referitoare la anumite probleme aduse în atenția unor anumitor...

Teorii ale Comunicării de Masă

Niciun studiu asupra culturii şi civilizaţiei unei societăţi nu poate eluda analiza proceselor de comunicare care au loc între indivizii acelei...

Publicitate și Reclamă

Curs 1: Introducere in Publicitate 1.1 Introducere. 1.2 Definitii. Distinctii fata de alte domenii inrudite. 1.3 Fundamente teoretice....

Etica si Deontologia Comunicarii

ETICA SI DEONTOLOGIA PROFESIONALA CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.-Morala si deontologia Necesara, distinctia dintre cele 2 notiuni se...

Ai nevoie de altceva?