Vestimentatia si Valorile Sociale

Curs
9.2/10 (5 voturi)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: ppt
Pagini : 20 în total
Mărime: 1.87MB (arhivat)
Cost: Gratis
este un curs la materia "comunicare nonverbala in spatiul public", reprezentand o prezentare power point.

Extras din document

PRECIZĂRI TERMINOLOGICE Vestimentaţie (dress, clothes)

În cercetările psihosociologice, vestimentaţia a fost conceptualizată ca “orice obiect tangibil sau material ataşat corpului uman” (S. Kaiser, 1984/1997,4).

În teoria semiotică, vestimentaţia un sistem de semnificaţii (R. Barthes, 1967/1983; U. Eco, 1979/2007).

Şcoala proces: vestimentaţia - îmbinarea articolelor vestimentare şi a caracteristicilor acestora (culoare, croială, material, aspect îngrijit, formal/informal) formează un sistem de semnalizare (K.K. P. Johnson, 2002).

Teoriile sociologice analizează vestimentaţia sub forma fenomenelor modei sau ca simboluri ale statusului social (G. Tarde 1898; T. Veblen, 1989; G. Simmel, 1911; P. Bourdieu, 1979; H. Blumer, 1969; F. Davis 1992).

În sociologia corpului (M. Hulsbosch, 2006), vestimentaţia reprezintă o interfaţă între natura biologică şi socială a corpului uman.

Motivaţiile vestimentaţiei în societăţile izolate

Charles R. DARWIN Descendent of man and selection in relation to sex (1871).

Ernst GROSSE (1862-1927), The Beginnings of Art (1897).

Edward WESTERMARCK (1862-1939), The History of Human Marriage (1891).

Codul vestimentar (dress codes)

Un set de norme care reglementează vestimentaţia dezirabilă social (B. J. McVeigh, 2005, p. 377)

Diferă în funcţie de ierarhia socială sau ierarhia grupului:

Coduri vestimentare puternic standardizate (codul vestimentar militar);

Coduri vestimentare standardizate (vestimentaţia în grupul de muncă);

Coduri vestimentare nestandardizate (vestimentaţia informală, casual);

Coduri vestimentare indezirabile, opuse standardelor (stilul vestimentar punk, hip-hop);

Modă (fashion) şi Teribilismele (fads)

Moda:

Moda “o formă de comportament colectiv acceptat la un moment dat în societate şi despre care se anticipează că se va schimba”(Susan B. Kaiser, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, 1985, 9)

Ex: Moda culinară, modă în aranjarea locuinţei, moda autoturismelor, moda arhitecturală, modă academică.

sunt destinate unui interval de timp relativ îndelungat faţă de teribilisme.

adeziunea către modă este acceptată social fiind legitimată prin instituţii (case de modă, designeri).

Teribilismele (Mustaţa lui Chaplin, dansul hula-hop, steaking-ul)

provoacă adeziunea pasageră a unui număr mic de persoane

sunt dezaprobate social

cuprind, în general, o audienţă omogenă ca vârstă

implicarea în teribilisme are o conotaţie afectivă

Moda nu reglementează doar îmbrăcămintea. […]. Această modă care contaminează totul; este un fel de a se orienta al fiecărei civilizaţii. Ea este felul de gândire ca şi costumul, vorba cu duh, ca şi gestul de cochetărie, felul de a primi la masă şi grija de a sigila o scrisoare. Este felul de a vorbi […]. Este felul de a mânca […]. Moda înseamnă şi felul de a merge şi, nu mai puţin, acela de a saluta […]. Moda mai înseamnă îngrijirea corpului, a feţei, a părului.

Fernand Braudel, Structurile cotidianului: posiblilul şi imposibilul, Bucureşti, Editura Meridiane, (1979)1984, pp. 77-78.

Înfăţişarea (Appearance)

Stimuli care ne informează despre statutul social al performerului. Vestimentaţia parte componentă a prezentării scenice a comportamentului expresiv; obiect component al “feţei personale” (personal front) (Erving Goffman, 1959/2003, 51).

Înfăţişare în interacţiunile sociale include dimensiunile corpului, imaginea, reputaţia, vestimentaţia, expresiile faciale (G. Stone, 1964).

Maniera (Manner): atitudinea afişată de actorul social; aceasta poate intra în contradicţie cu înfăţişarea (oferiţi un exemplu!).

Stilul (Style): expresivitate; efecte asupra formei (ex: stilul drapat de vestimentaţiei).

Conținut arhivă zip

  • Vestimentatia si Valorile Sociale.ppt

Alții au mai descărcat și

Comunicarea în Campania Electorală

Argument Sfârşitul anului 2009 a fost marcat de alegerile prezidenţiale din România. Acestea au fost primele alegeri prezidenţiale din România...

Comunicare Organizationala - Rezolvarea Conflictelor

1. INTRODUCERE Definirea termenilor 1.1 COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ La nivelul unei organizaţii comunicarea poate fi privită din două...

Persuasivitate și Manipulare

DESPRE PERSUASIVITATE Este dificil sǎ ne imaginǎm orice activitate umanǎ în care persuasivitatea sǎ nu existe. Procesul implicǎ pe oricine de la...

Limbajul Paraverbal - Vocea - Antrenamentul Vorbirii

Vocea. Antrenamentul vorbirii Există două căi extreme către marea audienţă în comunicarea publică şi de masă: fie faci exact ceea ce aşteaptă...

Comunicarea Interpersonala - Conflictul

Comunicarea si eficienta ei depind de multe ori de capacitatea si disponibilitatea interlocutorilor de a percepe si interpreta in mod corect...

Comunicarea Non Verbala

INTRODUCERE Importanţa comunicãrii nonverbale a fost demonstratã în 1967 de cãtre Albert Mehrabian. In urma unui studiu, acesta a ajuns la...

Tehnici de Facilitare a Comunicării

Pentru a-l pregăti publicul psihologic şi a stîrni interesul ce urmează a fi acordat discursului, a fost propusă o expresie spusă de Mark Twain:...

Interculturalitate și Multiculturalism

Interculturalitate şi multiculturalism Există o mulţime de definiţii ale culturii. Marea varietate a acestora a fost semnalată încă din anul 1950...

Ai nevoie de altceva?