Amplasarea construcțiilor

Înființarea unei exploatații agro-zootehnice, fie că este vorba de o fermă mare sau de una familială, se poate face doar prin respectarea unor reguli stricte în ceea ce privește locul amplasării, precum și condițiile de depozitare a deșeurilor.

În ultimul timp, un deosebit accent se pune pe corelarea și coordonarea eforturilor de investiții și totodată pe prevederea unor capacități și mărimi de instalații, care să permită acoperirea volumelor de lucru, atât în condițiile actuale, cât și de perspectivă, precum și o justă repartizare teritorială a acestora.

O atenție deosebită trebuie acordată construcțiilor cu durată de folosință îndelungată, cost ridicat și capacitate importantă, erorile, oricât de mici, grevând pe întreaga durată prevăzută a investiției.

Literatura de specialitate menționează existența unor dificultăți de ordin obiectiv în stabilirea:

- mărimii absolut normale a unor terenuri pentru o anumită destinație (construcții, instalații etc);

- terenului strict necesar pentru anumite funcții, care nu se pot defini în spațiu prin construcții, platforme sau instalații (zone de circulație interioară, locuri de întoarcere, de depozitare temporară, spații pentru amplasarea obiectelor având forme neregulate etc);

- dinamicii recuperării de terenuri, în funcție de redările în circuit, precum și a evoluției consumurilor într-o perspectivă mai îndepărtată.

Evoluția rapidă a tehnologiilor privind asigurarea cu apă, transportul interior de furaje, sistemul de muls, de încălzire, de ventilație etc impune o mare atenție la amplasarea obiectivelor dintr-o fermă zootehnică. Soluțiile sunt foarte variate și se poate recomanda ca:

- la amplasare să se țină cont de direcția vântului dominant astfel ca noxele degajate să nu polueze aerul și apa din localitățile învecinate;

- în cadrul teritoriului, amplasarea unităților trebuie să se țină seama de asigurarea cu forță de muncă din împrejurimi;

- la amplasarea construcțiilor să se țină seama de experiența unităților vecine, unitățile specializate, economicitatea producției prevăzute;

- adăposturile să permită, pe cât posibil, modernizări și mecanizări de tip

nou. Este bine, ca prin formă, înălțime și distribuție, adăposturile să aibă posibilități ușoare de adaptare de la o formă tehnologică la alta, în care scop sunt de preferat soluțiile cu caracter cât mai universal;

- la amplasare trebuie respectate cerințele de lumină, grad de însorire, ventilație, nivelul pânzei de apă freatică, umiditate, zgomot, normative sanitar-veterinare, pază contra incendiilor, protecția muncii și igienă umană, deservire;

- de asemenea, distanțele dintre construcții să fie cele stabilite prin normative, urmărindu-se respectarea normelor sanitar-veterinare și PSI; - construcțiile să fie grupate pe funcții, specie, vârstă și scop și numai în cazuri determinate să se caute comasarea pe mai multe funcții; - în cadrul amplasării, este necesar să se țină seama de prezent și de dezvoltarea de perspectivă, utilizând suprafețe minime de teren, scutind la maximum traseele de drumuri, rețele, instalații; - de asemenea, trebuie să se țină seama și de posibilitatea ieșirii animalelor la pășunat;

- prin schimbarea proceselor tehnologice, funcționalitate a fermei să fie asigurată; - să fie respectată poziția față de vânturile dominante reci, locurile unde se depozitează zăpada viscolită, scurgerea normală a lichidelor nocive. Nu este permis ca apele din ferme să aibă scurgeri către zonele de locuit. - transporturile de gunoi și deșeuri să nu se încrucișeze cu transportul laptelui sau produselor finite;

- să se organizeze perfect transporturile interioare și legăturile cu baza de desfacere a produselor și baza furajeră.