Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești

Curs
7.5/10 (4 voturi)
Domeniu: Construcții
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 38 în total
Cuvinte : 8843
Mărime: 45.84KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Vasile Daniel
Facultatea de Arhitectura,

Extras din document

Tarile romane, partea extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol XVIII conduse de domni fanarioti, sistem inaugurat in 1716 si care a durat aprox. 100 de ani. Dupa mijl. Sec . XVI pina incep. Sec XIX nu a existat un interes special al domnitorilor pentru dezvoltarea oraselor de unde a rezultat o dezvoltare libera caracterizata prin spontaneitate si organicitate. Exceptii facind deschiderea caii victorie 1692 Constantin Brincoveanu pentru a lega resedinta lui din oras de proprietatea palatul mogosoaia. In a doua jum. A sec. XVIII 1775-1776 (Alexandru Ipsilanti, fanariot foarte cultivat) intentiile de a elabora un nou cod urban in care sa fie stranse documentele reglementate existenta urbana elaborata de Fotinov. Cuprinde si reguli de constructii urbane: oricare contructie noua trebuie sa aiba aprobarea domnitorului; o reparatie a unei cladiri nu trebuie sa aiba ca efect o modif. De infatisare; sensul anu modif. Inaltimea cladirii rezulta un plan de imobilism in ordinea oraselor. Imaginea care putea fi perceputa de pe fereastra unei locuinte facea parte din acea proprietate= rezulta o anumita mentaliate.

Reglementari bizantine din sec. IV- V preluate si prelucrate, unele inca valabile in grecia dar fara rost in rominia. Reguli in absenta fortaretelor, exceptii girgiu si braila:fortificatii construite de turci.

HANURILE au aparut in a doua jum. A sec XVII

Constructii orinetate spre interior, spre oras, spatii urbane de cele mai multe ori ziduri opace

Dezvoltarea considerabila a curtilor boieresti, prezenta aparuta inca din evul mediu, importanta in configurarea oraselor, transpune niste gospodarii de la tara in oras ocazional un loc foarte mare, contrastul intre actual ansambl rezidential si de productie si loc. Obisnuite

TRANSILVANIA

+ banat + oparte din nordul moldovei ocupat de imperiul habsburgiulor prin 1870

Avansareaaustreicilor pina la limita carpatilor implanatarea unei adm. F. bine organizate foarte dezvoltata dpdv birocratic, reguli f stricte exemplificate si in doc urbane.

Diploma leopoldina 1691

Tratatul de pace de la 1699

Prin astea rezulta restaurarea domn. Habs asupra trans si banatului

Dpvd al urbanismului modificari spectaculoase: tipul de fortificatii, modificarea unor localitati existente si aparitia unor orase noi.

Sistemul de fortificatii medievale abandonat in trans sev XVII(contur neregulat, puternic fortificat) e inlocuit cu un sistem geometric bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban.

Exemple: alba iulia, cluj, sibiu, timisoara

Apar orase noi pe un teren complet neutilizat sau restructurarea unor localitati existente (timisoara)

- impartirea regulata a insuleleor in parcele, trama ortogonala, reguli f clare

imagini:

orasul medieval din trans fortificat: sebes

- terenuri inguste spre strada, f adinci, care au determinat si modul de constrcutie al caldirilor

- fortificatii de cele mai multe ori complete

- largire centrala, piata cu biserica

pina la reforma lui luther a existat o singura biserica , intregul sat era o singura parohie.

Fortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie integrala. Au existat si orase fara fortificatii.

IASI

Oras medieval extracarpatic

- dezvoltare f libera in teritoriu

- dezvoltare tentaculara dealungul arterelor spre teritoriu

- concentrarea cladirilor in zone centrale(comerciale, front continu) spre zona rezidentiala (case dispuse neregulat)

- configurare neregulata tesutului rban (trama, parcelar)

- fara existenta unui spirit ordonator

- alc din cartiere ce coincid cu parohiile (fiecare cite o biserica) ; silueta dominata de mai multe flese spre de deosebire de trans silueta dominat de o singura flesa

GIURGIU

Fortificatii turcesti in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inchid o supraf mai mare deecit cea construita; cu destinatii agricole.

Braila+ Giurgiu, o a doua fortificatie in interior formeaza un punct militar.

Planul borotin 1846

Configurarea oraselor in momentul in care a inceput modernizarea initiata de municipalitate.

Preview document

Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 1
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 2
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 3
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 4
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 5
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 6
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 7
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 8
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 9
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 10
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 11
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 12
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 13
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 14
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 15
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 16
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 17
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 18
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 19
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 20
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 21
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 22
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 23
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 24
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 25
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 26
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 27
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 28
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 29
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 30
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 31
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 32
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 33
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 34
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 35
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 36
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 37
Arhitectura modernă și contemporană în orașele românești - Pagina 38

Conținut arhivă zip

  • Arhitectura Moderna si Contemporana in Orasele Romanesti.doc

Alții au mai descărcat și

Proiectarea Seismică a Clădirilor

Codul de proiectare seismica a cladirilor P100-1: 2006 este armonizat, conceptual, din punctul de vedere al structurarii problematicii si a...

Amenajarea unui cartier rezidențial în Iași

I. Introducere A. Cadru legislativ Amenajarea teritoriului Art. 7. - Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la...

Fundații

Pe un amplasament corespunzator unui ansamblu industrial urmeaza sa se realizeze oserie de obiective cu scop de productie si locuinte .In vederea...

Arhitectură și urbanism în România secolului al XIX-lea

1.Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politic diferit al proviinciilor romanesti.Transilvania a facut parte, pana la primul razboi...

Rezistența termică a unei clădiri

1. Introducere 1 2. Date initiale 2 3. Calculul termic al peretelui exterior 4 3.1. Rezistenta termica specifica globala 4 3.2. Cîmpul de...

Tehnologia demolărilor și desfacerilor în construcții

I. Introducere. (tipuri de demolari) Remodelarea urbană este un proces permanent în viața unui oraș. Mărturie a avantajelor ce rezultă din acest...

Subiecte examen materiale de construcții

1.materialele unitare sunt acele materiale care se caracterizeaza prin existenta de legaturi chimice de acelasi fel intre toate particulele...

Montare Cofraj Metalic Autodecofrant Pentru Execuția Stâlpilor Lamelari

Domeniu de aplicare: Tehnologia "Montare cofraj metalic autocofrant pentru executia stâlpilor lamelari din beton armat monolit " se foloseste la...

Te-ar putea interesa și

Amenajarea în scopuri turistice în Pitești

Capitolul 1. Opțiunea pentru tipul de amenajare 1.1. Motivația alegerii zonei Municipiul Pitești, reședința județului Argeș, este recunoscută...

Geografia Mediului

INTRODUCERE Evoluţia cunoaşterii umane, de la formele empirice iniţiale (realizate prin experienţă directă, frecvent îndelungată şi adesea...

Ai nevoie de altceva?