Clădiri

Curs
8.8/10 (4 voturi)
Domeniu: Construcții
Conține 8 fișiere: doc
Pagini : 43 în total
Cuvinte : 16168
Mărime: 797.18KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Construcţiile sunt destinate sã asigure oamenilor condiţiile necesare pentru desfãşurarea activitãţii lor materiale şi spirituale. Dezvoltarea unei societãţi, din punct de vedere economic şi social, se reflectã şi asupra nivelului tehnic al proiectãrii şi execuţiei construcţiilor.

Construcţiile se executã dupã nişte prescripţii tehnice şi pentru începerea unei construcţii sunt mai multe etape: proiectarea, executarea şi recepţionarea lucrãrilor de construcţii în condiţii optime şi unitare. Acestea se desfãşoarã având la bazã experienţa unei anumite perioade şi în primul rând sunt reglementate condiţiile cu caracter tehnic, care în ansamblu alcãtuiesc prescripţiile tehnice în construcţii.

Inginerul constructor, indiferent de domeniul în care lucreazã (cercetare, producţie, exploatare), trebuie sã cunoascã şi sã aplice şi chiar sã contribuie la perfecţionarea continuã a prescripţiilor tehnice.

Standardul sau STAS-ul este prescripţia tehnicã ce stabileşte caracteristicile materialelor şi instalaţiilor aferente construcţiilor. Stabileşte principiile de bazã pentru proiectare, execuţie şi recepţie, a cãror aplicare este obligatorie. Pe plan internaţional se elaboreazã prescripţii asemãnãtoare de cãtre Organizaţia Internaţionalã de Standardizare (ISO).

Norma internã este o prescripţie care prescrie caracteristicile materialelor de construcţii uzinate nereglementate prin standarde.

Normativul completeazã şi detaliazã elementele din standarde sau norme interne, indicând aplicarea acestora în cazuri concrete.

Instrucţiuni tehnice aduc precizãri suplimentare standardelor şi normativelor şi reglementeazã unele aspecte tehnice cu obiectiv restrâns.

Condiţiile tehnice speciale completeazã instrucţiunile tehnice ale anumitor lucrãri.

Fişele tehnologice stabilesc modul de organizare al diferitelor procese de lucru la execuţia lucrãrilor.

Proiectele tip cuprind documentaţia tehnico-economicã necesarã execuţiei construcţiilor tip.

Cataloagele tip cuprind elemente şi detalii pentru prefabricatele tipizate şi alte elemente de construcţii.

COORDONAREA DIMENSIONALÃ. TOLERANŢE. TIPIZAREA ÎN CONSTRUCŢII

Coordonarea dimensionalã, este o convenţie privind dimensiunile de coordonare ale componentelor unei construcţii, pentru a se asigura utilizarea lor fãrã ajustãri.

Coordonarea modularã este coordonarea dimensionalã concretizatã prin folosirea unui sistem modular cuprinzând modulul de bazã, multimoduli şi submoduli.

Modulul de bazã este unitatea de lungime a coordonãrii dimensionale având mãrimea astfel aleasã încât sã asigure pãrţilor componente ale construcţiei multiple posibilitãţi de utilizare şi adaptare. Se noteazã cu “M” şi valoarea internaţionalã a lui este 1 M = 100 mm.

Multimodulul este unitatea de lungime cu valoarea egalã cu un multiplu al modulului de bazã. Multiplul este un numãr întreg notat cu “n”, iar simbolul este nM.

Submodulul este unitatea de lungime cu valoarea o fracţiune a modulului de bazã. Fracţiunea are ca divizor un numãr întreg n, iar simbolul este M / n.

Sistemul modular se aplicã la proiectarea construcţiilor, în special la cele care se executã prin metode industrializate.

Simbolul se mai aplicã la alegerea dimensiunilor geometrice ale elementelor de construcţie, ale instalaţiilor sau utilajelor şi se mai aplicã la elaborarea unor prescripţii tehnice în construcţii.

Dimensiunile modulare pentru coordonarea verticalã pot fi:

- distanţa dintre feţele finite a douã planşee succesive (înãlţimea unui etaj);

- distanţa dintre feţele finite ale pardoselii şi plafonului (lumina încãperii);

- dimensiunile unor elemente componente care se condiţioneazã reciproc la asamblarea pe verticalã.

În sistem modular se definesc urmãtoarele caracteristici dimensionale ale elementelor de construcţie:

- dimensiunea modularã: dimensiunea multiplu întreg al unitãţii de lungime, care poate fi modulul de bazã sau un multimodul;

- dimensiunea nominalã: dimensiunea modularã, care se referã la caracteristica principalã dimensionalã a elementului considerat şi care poate sa-l identifice la scara de mãrimi;

- dimensiunea de execuţie: se alege în raport cu dimensiunea nominalã aşa încât, ţinându-se seama de rosturi, sã rezulte, prin punerea în operã a elementului o dimensiune modularã;

- dimensiune efectivã: este dimensiunea obţinutã prin mãsurãtori directe efectuate asupra elementului de construcţie. Aceasta trebuie sã fie cât mai aproape de dimensiunea de execuţie în limitele abaterilor admise;

- dimensiunea limitã: care este una dintre cele douã dimensiuni extreme admisibile, între care trebuie sã se gãseascã dimensiunea efectivã.

Toleranţele se referã atât la forma şi dimensiunile geometrice ale elementelor de construcţie cât şi la aspectul lor.

Abaterea este diferenţa algebricã între o dimensiune care poate fi efectivã sau maximã şi dimensiunea de bazã corespunzoare.

Abaterea efectivã este diferenţa dintre dimensiunea efectivã şi dimensiunea de execuţie. Aceasta poate fi pozitivã, zero sau negativã.

Dimensiunile limitã sau abaterile limitã, determinã un interval de variaţie a dimensiunilor, respectiv a abaterilor, care se numeşte toleranţã. Aceasta se noteazã cu “T” şi este datã de dimensiunea limitã maximã minus dimensiunea limitã minimã:

T = Lmax – Lmin,

Sau este datã de diferenţã dintre abaterea limitã superioarã şi abaterea maximã inferioarã:

T – As – Ai.

Toleranţa astfel calculatã este întotdeauna pozitivã.

Pentru lucrãri de construcţii gradul de precizie şi condiţiile de calitate sunt prevãzute în normativele şi normele tehnice de execuţie.

Preview document

Clădiri - Pagina 1
Clădiri - Pagina 2
Clădiri - Pagina 3
Clădiri - Pagina 4
Clădiri - Pagina 5
Clădiri - Pagina 6
Clădiri - Pagina 7
Clădiri - Pagina 8
Clădiri - Pagina 9
Clădiri - Pagina 10
Clădiri - Pagina 11
Clădiri - Pagina 12
Clădiri - Pagina 13
Clădiri - Pagina 14
Clădiri - Pagina 15
Clădiri - Pagina 16
Clădiri - Pagina 17
Clădiri - Pagina 18
Clădiri - Pagina 19
Clădiri - Pagina 20
Clădiri - Pagina 21
Clădiri - Pagina 22
Clădiri - Pagina 23
Clădiri - Pagina 24
Clădiri - Pagina 25
Clădiri - Pagina 26
Clădiri - Pagina 27
Clădiri - Pagina 28
Clădiri - Pagina 29
Clădiri - Pagina 30
Clădiri - Pagina 31
Clădiri - Pagina 32
Clădiri - Pagina 33
Clădiri - Pagina 34
Clădiri - Pagina 35
Clădiri - Pagina 36
Clădiri - Pagina 37
Clădiri - Pagina 38
Clădiri - Pagina 39
Clădiri - Pagina 40
Clădiri - Pagina 41
Clădiri - Pagina 42
Clădiri - Pagina 43

Conținut arhivă zip

  • Cladiri_Curs1_ 6oct.doc
  • Cladiri_Curs2_13 oct.doc
  • Cladiri_Curs3_ 20 oct.doc
  • Cladiri_Curs4_ 27 oct.doc
  • Cladiri_Curs5_ 11nov08 .doc
  • Cladiri_Curs6_17nov08.doc
  • Cladiri_Curs7_ 24 nov 2008.doc
  • Cladiri_Curs8_ 02 dec 2008.doc

Alții au mai descărcat și

Managementul Execuției Lucrărilor de Construcții

CAPITOLUL 1 DOCUMENTAŢIA TEHNICO - ECONOMICĂ DE DEVIZ 1.1. Antemăsurătoare pe două stadii fizice. 1.2. Deviz ofertă pentru un stadiu fizic...

Proiect la Topografie

1.)TEODOLIT ELECTRONIC Seria DT Aplicatii Teodolitul electronic seria DT are un sistem incremental optic de citire a unghiurilor cu ajutorul...

Fundatii

TEMA PROIECT Pentru amenajarea unei dane comerciale este necesara proiectarea urmatoarelor lucrari: 1. verificarea stabilitatii taluzului...

Cadastru Funciar

În cadrul activitǎţii de cadastru intervin lucrǎri de împarţire sau delimitare a unei suprafeţe, conform unei sarcini de proiect, numai în ce...

Instrumente Topografice

I. Studiul teodolitului 1) Definitie Teodolitul = instrument topografic care permite masurarea pe teren a unghiurilor orizontale () si verticale...

Model Memoriu Tehnic Sanitare

MEMORIU TEHNIC INSTALAŢII SANITARE 1 OBIECTUL PROIECTULUI Prezenta lucrare soluţionează la nivel de PT / DE instalaţiile sanitare aferente...

Metode de Trasare a Coordonatelor Punctelor Caracteristice Constructiei

1. GENERALITĂŢI 1.1. Trasarea lucrărilor de detaliu a construcţiilor se execută pe baza proiectelor de execuţie a acestora, în raport cu punctele...

Lucrari Topografice la Proiectarea, Executia si Exploatarea Constructiilor Industriale si Civile

Cap.1 Lucrari topografice la proiectarea constructiilor industrial si civile. 1.1.1. Retele de sprijin topografice legate de proiectarea...

Ai nevoie de altceva?