Curs de Hidrogeologie

Curs
8.8/10 (4 voturi)
Domeniu: Construcții
Conține 9 fișiere: doc
Pagini : 71 în total
Cuvinte : 17328
Mărime: 3.27MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ichinur Omer
Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Constructii Specializarea Constructii Hidrotehnice

Extras din document

CURS III

CARACTERISTICILE MEDIILOR SUBTERANE PERMEABILE (CARACTERISTICILE APELOR SUBTERANE ŞI ALE MEDIULUI PURTĂTOR)

Factorii fizici care influenţează mişcarea sau situaţia apei subterane sunt proprietăţile apei, ale pământului şi cele determinate de interacţiunea celor două faze.

Vâscozitatea, densitatea şi uneori tensiunea superficială sunt proprietăţi ale apei care intervin în comportarea apei subterane.

Se vor prezenta în continuare principalele proprietăţi ale pământului, care au influenţă asupra mişcării apelor subterane şi parametrii hidraulici ce caracterizează stratele acvifere.

2.1 Parametrii geometrici ai pământului

2.1.1 Compoziţia granulometrică

Prin compoziţie granulometrică se înţelege proporţia în care se găsesc diferite fracţiuni granulometrice, exprimate în unităţi de masă, faţă de masa totală a unui volum de pământ.

Compoziţia unui pământ, din punctul de vedere al mărimii granulelor minerale din care este alcătuit şi al proporţiilor în care se găsesc diferitele mărimi, se determină prin analiză granulometrică. Rezultatele analizei granulometrice se reprezintă prin: curbe de frecvenţă sau histograme, curbe granulometrice şi diagrama ternară.

Cea mai utilizată este curba granulometrică ce caracterizează dimensiunile mediului şi este curba integrală a distribuţiei dimensiunilor particulelor de pământ. Ea se reprezintă pe o diagramă semilogaritmică (Fig. nr. II.1.) la care, în abscisă, la scară logaritmică, se trec dimensiunile particulelor, iar în ordonată procentul, în greutate, al particulelor mai mici decât dimensiunea notată în abscisă [2].

Fig. nr. II.1. Curbă granulometrică

2.1.2 Forma particulelor constituente ale pământurilor şi natura suprafeţelor lor. Suprafaţa specifică.

Granulele minerale au forme foarte variate care pot fi definite prin coeficientul de formă. În cazul unei sfere, raportul dintre suprafaţa ei totală St şi volumul V se poate scrie relaţia:

(2.1.)

Pentru volume de forme diferite de ale sferei, această relaţie se poate generaliza scriind:

(2.2.)

în care af şi av sunt coeficienţi de formă, care se referă atât la suprafaţa totală a granulei cât şi la volumul ei.

Raportul acestor doi coeficienţi se poate înlocui cu notaţia Kf, care este o constantă pentru un corp de formă dată. Pentru o sferă acest coeficient are valoarea 6. Pentru alte forme el diferă fiind: 6,1 pentru granule rotunjite, 6,7 pentru granule tocite, 7 pentru poliedre şi 7,7 pentru granule aciculare, cu colţuri ascuţite sau granule sub formă de plăcuţe [22].

Suprafaţa specifică reprezintă raportul dintre suprafaţa internă care mărgineşte porii şi volumul mediului poros. Suprafaţa specifică a granulelor joacă un rol important în mişcarea apei subterane, ea fiind unul dintre elementele care influenţează semnificativ coeficientul de reţinere specifică, respectiv, diferenţa dintre porozitatea totală şi porozitatea efectivă (Fig. nr. 2.5) [14]. Astfel un material cu o structură poroasă fină va avea o suprafaţă specifică mai mare decât un material grosier. Aceasta face ca într-un sol cu granule grosiere circulaţia apei să fie mai accentuată decât în solurile constituite din particule fine.

2.1.3 Porozitatea

Porozitatea unei roci este rezultatul acţiunilor fizice şi chimice legate de procesele de formare ale rocilor şi interacţiunii şi alterării acestora. Prezenţa fluidelor este condiţionată de porozitatea rocilor.

Porozitatea totală, notată cu n, reprezintă volumul tuturor golurilor (pori, fisuri, caverne) cuprinse în unitatea de volum a rocii respective:

(2.3.)

unde: Vg - volumul golurilor;

Vt - volumul total al probei de pământ.

Porozitatea totală este exprimată adesea în procente.

Porozitatea unui pământ este dependentă de o mulţime de factori (Dottridge ş.a., 1993) printre care cei mai importanţi sunt: curba granulometrică, modul de aşezare a particulelor care alcătuiesc scheletul solid al pământului respectiv şi structura internă a acestuia.(Fig. nr. II.2.)

Preview document

Curs de Hidrogeologie - Pagina 1
Curs de Hidrogeologie - Pagina 2
Curs de Hidrogeologie - Pagina 3
Curs de Hidrogeologie - Pagina 4
Curs de Hidrogeologie - Pagina 5
Curs de Hidrogeologie - Pagina 6
Curs de Hidrogeologie - Pagina 7
Curs de Hidrogeologie - Pagina 8
Curs de Hidrogeologie - Pagina 9
Curs de Hidrogeologie - Pagina 10
Curs de Hidrogeologie - Pagina 11
Curs de Hidrogeologie - Pagina 12
Curs de Hidrogeologie - Pagina 13
Curs de Hidrogeologie - Pagina 14
Curs de Hidrogeologie - Pagina 15
Curs de Hidrogeologie - Pagina 16
Curs de Hidrogeologie - Pagina 17
Curs de Hidrogeologie - Pagina 18
Curs de Hidrogeologie - Pagina 19
Curs de Hidrogeologie - Pagina 20
Curs de Hidrogeologie - Pagina 21
Curs de Hidrogeologie - Pagina 22
Curs de Hidrogeologie - Pagina 23
Curs de Hidrogeologie - Pagina 24
Curs de Hidrogeologie - Pagina 25
Curs de Hidrogeologie - Pagina 26
Curs de Hidrogeologie - Pagina 27
Curs de Hidrogeologie - Pagina 28
Curs de Hidrogeologie - Pagina 29
Curs de Hidrogeologie - Pagina 30
Curs de Hidrogeologie - Pagina 31
Curs de Hidrogeologie - Pagina 32
Curs de Hidrogeologie - Pagina 33
Curs de Hidrogeologie - Pagina 34
Curs de Hidrogeologie - Pagina 35
Curs de Hidrogeologie - Pagina 36
Curs de Hidrogeologie - Pagina 37
Curs de Hidrogeologie - Pagina 38
Curs de Hidrogeologie - Pagina 39
Curs de Hidrogeologie - Pagina 40
Curs de Hidrogeologie - Pagina 41
Curs de Hidrogeologie - Pagina 42
Curs de Hidrogeologie - Pagina 43
Curs de Hidrogeologie - Pagina 44
Curs de Hidrogeologie - Pagina 45
Curs de Hidrogeologie - Pagina 46
Curs de Hidrogeologie - Pagina 47
Curs de Hidrogeologie - Pagina 48
Curs de Hidrogeologie - Pagina 49
Curs de Hidrogeologie - Pagina 50
Curs de Hidrogeologie - Pagina 51
Curs de Hidrogeologie - Pagina 52
Curs de Hidrogeologie - Pagina 53
Curs de Hidrogeologie - Pagina 54
Curs de Hidrogeologie - Pagina 55
Curs de Hidrogeologie - Pagina 56
Curs de Hidrogeologie - Pagina 57
Curs de Hidrogeologie - Pagina 58
Curs de Hidrogeologie - Pagina 59
Curs de Hidrogeologie - Pagina 60
Curs de Hidrogeologie - Pagina 61
Curs de Hidrogeologie - Pagina 62
Curs de Hidrogeologie - Pagina 63
Curs de Hidrogeologie - Pagina 64
Curs de Hidrogeologie - Pagina 65
Curs de Hidrogeologie - Pagina 66
Curs de Hidrogeologie - Pagina 67
Curs de Hidrogeologie - Pagina 68
Curs de Hidrogeologie - Pagina 69
Curs de Hidrogeologie - Pagina 70
Curs de Hidrogeologie - Pagina 71

Conținut arhivă zip

  • Curs de Hidrogeologie
    • Curs10_hidrogeologie aplicata_MIM.doc
    • Curs11_hidrogeologie aplicata_MIM.doc
    • Curs12_hidrogeologie aplicata_MIM.doc
    • Curs3_hidrogeologie aplicata_MIM.doc
    • Curs5_hidrogeologie aplicata_MIM.doc
    • Curs6_hidrogeologie aplicata_MIM.doc
    • Curs7_hidrogeologie aplicata_MIM.doc
    • Curs8_hidrogeologie aplicata_MIM.doc
    • Curs9_hidrogeologie aplicata_MIM.doc

Alții au mai descărcat și

Punct Control Trecere Frontiera P+1E

Conform temei de proiectare s-a cerut întocmirea documentaţiei tehnice pentru un sediu de vamǎ, având regimul de înălţime P+1E. Amplasamentul...

Cladire de Birouri P+1E

Capitolul I MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV 1. Amplasament - caracteristici geofizice Imobilul are funcţiunea de clădire de birouri, are regim de...

Alimentare cu Apa a Localitatii Borsa

1. TEMA PROIECTULUI 1.1. OBIECTUL PROIECTULUI Se va elabora proiectul pentru extinderea de alimentare cu apă a localtaţii Borşa, judeţul...

Proiect de Rezistenta pentru o Constructie cu Destinatia Vila

TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului de rezistenţã pentru o construcţie cu destinaţia vilã pentru una sau douã familii, având regim de...

Proiect Casa de Locuit

Se va proiecta o casa de locuit în orasul Fetesti, judetul Ialomita, compusa din demisol, parter si mansarda locuibila si anexa un garaj. La...

Fundatii

Fundatiile sunt elemente de constructie care se afla in contact direct cu terenul bun de fundare si transmit acestuia toate incarcarile ce...

Amenajari si Constructii Hidrotehnice

I. Generalităţi 1.1 Hidrologia Apa reprezintă unul din elementele naturale indespensabile existenţei lumii vii. Ea are un rol fundamental în...

Proiect Constructii Civile

TEMA Să se realizeze proiectul unei clădiri P+1E cu destinatia “Clădire de locuit cu pod”, constructia fiind amplasată în Constanta. Structura va...

Ai nevoie de altceva?