Efectele materialelor uzuale utilizate în izolarea termică asupra mediului natural

In conditiile in care peste un sfert din energia produsa in Europa se concentreaza in utilizarea domestica , iar din aceasta in jur de 65% este folosita pentru asigurarea confortului termic prin instalatii de aer conditionat sau de incalzire, devine evident faptul ca pentru a crea conditiile unei dezvoltari durabile este necesara eficientizarea energetica a cladirilor. Astfel, izolarea termica s-a transformat intr-un element deosebit de important prin care se poate reduce necesarul de energie si, implicit, impactul negativ al utilizarii surselor traditionale asupra mediului, mai ales ca Romania are un consum de energie termica dublu fata de media europeana.

Intrucat pana in ultimii ani s-a construit fara o atentie semnificativa referitoare la economisirea rezervelor de energie si la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, a rezultat un fond locativ cu performante energetice reduse. Astazi, in urma introducerii directivelor europene si a costului din ce in ce mai ridicat al energiei termice, se pune problema diminuarii consumului prin imbunatatirea rezistentelor termice ale anvelopantelor cladirilor existente. Materialele cu proprietati termoizolante utilizate in Romania sunt :

- pietre naturale poroase: piatra ponce, unele tufuri si scorii;

- pietrele artificiale poroase: betoanele cu agregate poroase, celulare sau spumoase;

- aglomeratele de fibre organice: stufitul, panourile din PFL poros;

- pluta;

- produse pe baza de fibre neorganice artificiale: vata de sticla, vata minerala, pasla minerala;

- sticla poroasa;

- materialele poroase din polimeri: polistiren, poliuretan, spume de policlorura de vinil;

- pudreta de cauciuc.

Pentru a atinge scopul initial al folosirii materialelor termoizolante (acela de a scadea consumul de energie si de a diminua emisiile de dioxid de carbon si alte gaze poluante) este necesar sa fie analizate si costurile energetice cu care sunt produse aceste materiale, efectele care decurg din producerea lor, precum si modalitatile de debarasare dupa ce ciclul acestora de viata s-a incheiat.

O modalitate de a analiza aceste materiale este masurarea cantitatii de energie inglobata – calcularea costului energetic necesar penrtu producerea lor la scara industiala, insa acesta trebuie luat in considerare impreuna cu o serie de alti factori pentru a determina eficienta lor.

Potrivit lui Horns Arndt, principalele materiale de constructii se ordoneaza, in functie de energia inglobata, astfel (trebuie tinut cont de faptul ca aceste costruri energetice variaza, ca urmare a progresului tehnologic):

O analiza mult mai recenta ce apartine Universitatii din Bath aliniaza astfel principalele materiale utilizate ca termoizolatii :