Geologie Inginereasca

Curs
9.5/10 (4 voturi)
Domeniu: Construcții
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 27090
Mărime: 9.66MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Orlov Simion

Extras din document

Capitolul I. STRUCTURA GLOBULUI TERESTRU

1.1. Forma şi dimensiunile globului terestru

Globul terestru este un corp cosmic care face parte din sistemul solar alcătuit din 9 planete care gravitează în jurul unei stele Soarele.

Măsurătorile mai precise au permis să se constate că forma Pământului este neregulată – făcându-se abstracţie de relief, fiind proprie planetei noastre, de unde vine şi denumirea de geoid, un elipsoid de revoluţie cu partea inferioară mai bombată, turtit la poli şi umflat la ecuator. Între geoid şi elipsoid există o mică abatere – de cel mult ±120 m. Abaterile geoidului de la forma de elipsoid fiind foarte mici, la scară planetară.

În calcule se adoptă forma de elipsoid regulat cu două axe. Semiaxele acestui elipsoid, determinate cu ajutorul aparatelor de pe sateliţi geodezici adoptate, în 1967, au următoarele valori:

- raza ecuatorială (a) = 6378,388 km;

- raza polară (b) = 6356,912 km;

- diferenţa razelor = 21,476 km;

- turtirea polară = 1/297.

Din măsurători a rezultat că polul sud terestru este cu 30 m mai aproape de ecuator decât polul nord.

Alte dimensiuni ale Pământului sunt:

- aria suprafeţei globului este = 510,1 ×106 km2;

- volumul globului = 1083 ×109 km3;

- masa globului = 5,975×1024 kg;

- densitatea medie = 5,517 g/cm3

Pământul efectuează două mişcări principale: una de rotire în jurul axei polilor, numită mişcare de rotaţie şi o alta de deplasare în jurul Soarelui după orbita terestră, mişcare de revoluţie.

Traiectoria pe care o parcurge Pământul în timpul unui ciclu de revoluţie în jurul soarelui, adică orbita terestră, este de formă eliptică, cu lungimea de 930 ×106 km.

Faţă de planul orbitei terestre, planul ecuatorial terestru are o înclinare de 23o 27´.

Pământul descrie mişcarea de revoluţie de la vest la est timp de 365 zile, 5 ore, 48 min. şi 46 sec. cu o viteză de circa 30 km/s, adică 106.000 km/oră.

Mişcarea de revoluţie duce la inegalitatea zilelor şi a nopţilor şi la succesiunea celor patru anotimpuri ceea ce înseamnă mari variaţii de temperatură în anumite zone ale globului terestru, cele cu climat temperat şi zonele deşertice.

Mişcarea de rotaţie, se efectuiază de la vest la est în timp de 23 de ore, 56 min. şi 2 sec, cu viteza 464 m/s, la ecuator, şi are drept consecinţe alternanţa zilelor şi a nopţilor, ca şi devierea tuturor mişcărilor de la suprafaţa globului.

Ziua reprezintă o perioadă de încălzire diferită funcţie de zonă şi factorii climatici iar noaptea o perioadă de răcire. Ca urmare a acestei diferenţe termice de la zi la noapte se impune un ritm morfodinamic extern diurn cu consecinţe directe asupra alterării rocilor. Devierea mişcărilor de la suprafaţa globului, datorită rotaţiei, se face spre dreapta în emisfera nordică şi spre stânga în emisfera sudică şi este determinată de forţa Coriolis care determină abaterea cursurilor râurilor înspre dreapta, asimetriea albiilor şi a văilor fluviatile prin procesul de eroziune şi depunere diferită.

Ca urmare a mişcării de rotaţie, la suprafaţa terestră ia naştere o forţă centrifugă, maximă la ecuator şi scade spre poli unde este egală cu zero, iar forţa de gravitaţie creşte de la ecuator spre poli.

1.2. Structura globului terestru

1.2.1. Structura internă a globului terestru

Cercetarea directă a interiorului pământului nu este posibilă din cauza temperaturilor ridicate şi a presiunilor foarte mari, deaceiea a fost necesar să se recurgă la procedee de cercetare indirectă. Cele mai adânci foraje au ajuns până la 16 km în interiorul scoarţei, iar cele mai adânci mine au abea 3 km.

O primă modalitate de cercetarea prin metode indirecte a structurii interne a fost cea a densităţii Pământului. Densitatea medie a Pământului calculată de Isaac Newton este de 5,5 g/cm3. Cum toate rocile cunoscute din scoarţa terestră au densităţi sub 3 g/cm3 a dedus că în interiorul Pământului trebuie să fie materie cu densitate mult mai mare.

Procedee de investigare mai detaliată, a structurii interne a Pământului a oferit cercetările seismometrice care se bazează pe viteza de propagare a undelor seismice prin diferite medii.

Mişcările seismice sunt mişcările oscilatorii care afectează materia terestră. Undele seismice au viteze de propagare care variază cu natura mediului străbătut şi prezintă reflexii şi refracţii ca orice mişcare oscilatorie. Modificarea undelor seismice are loc cu modificarea mediului, suprafeţele pe care are loc această modificare, sunt denumite suprafeţe de separaţie sau de descontinuitate. Se deosebesc trei tipuri de unde seismice:

Unde longitudunale, ale căror particule de materie oscilează pe direcţia de propagare a mişcării. Dintre toate undele seismice acestea au cea mai mare viteză de propagare şi se propagă atât în medii solide, cât şi în medii fluide. Undele longitudinale se notează cu P, de la primae sau primare (sunt primele unde seismece care apar pe înregistrări şi se resimt într-un punct oarecare).

Unde transversale, care sunt reprezentate prin oscilaţii ale particulelor perpendiculare pe direcţia de propagare a mişcării. Nu se propagă în medii fluide. Se notează cu S, (secundae sau secundare, constituind al doilea şoc).

Unde superficiale, care se manifestă ca ondulaţii la suprafaşa scoarţei terestre şi care provoacă cele mai mari deteriorări.

La stabilirea structurii interne a globului terestru s-au avut în vedere rezultate ale cercetărilor efectuate pe meteoriţi şi cercetările realizate în zone erodate sau cutate până la 20 30 km adâncime.

Pe baza acestor rezultate interiorul globului terestru a fost împărţit în trei geosfere principale: scoarţa terestră, mantaua şi nucleul.

Preview document

Geologie Inginereasca - Pagina 1
Geologie Inginereasca - Pagina 2
Geologie Inginereasca - Pagina 3
Geologie Inginereasca - Pagina 4
Geologie Inginereasca - Pagina 5
Geologie Inginereasca - Pagina 6
Geologie Inginereasca - Pagina 7
Geologie Inginereasca - Pagina 8
Geologie Inginereasca - Pagina 9
Geologie Inginereasca - Pagina 10
Geologie Inginereasca - Pagina 11
Geologie Inginereasca - Pagina 12
Geologie Inginereasca - Pagina 13
Geologie Inginereasca - Pagina 14
Geologie Inginereasca - Pagina 15
Geologie Inginereasca - Pagina 16
Geologie Inginereasca - Pagina 17
Geologie Inginereasca - Pagina 18
Geologie Inginereasca - Pagina 19
Geologie Inginereasca - Pagina 20
Geologie Inginereasca - Pagina 21
Geologie Inginereasca - Pagina 22
Geologie Inginereasca - Pagina 23
Geologie Inginereasca - Pagina 24
Geologie Inginereasca - Pagina 25
Geologie Inginereasca - Pagina 26
Geologie Inginereasca - Pagina 27
Geologie Inginereasca - Pagina 28
Geologie Inginereasca - Pagina 29
Geologie Inginereasca - Pagina 30
Geologie Inginereasca - Pagina 31
Geologie Inginereasca - Pagina 32
Geologie Inginereasca - Pagina 33
Geologie Inginereasca - Pagina 34
Geologie Inginereasca - Pagina 35
Geologie Inginereasca - Pagina 36
Geologie Inginereasca - Pagina 37
Geologie Inginereasca - Pagina 38
Geologie Inginereasca - Pagina 39
Geologie Inginereasca - Pagina 40
Geologie Inginereasca - Pagina 41
Geologie Inginereasca - Pagina 42
Geologie Inginereasca - Pagina 43
Geologie Inginereasca - Pagina 44
Geologie Inginereasca - Pagina 45
Geologie Inginereasca - Pagina 46
Geologie Inginereasca - Pagina 47
Geologie Inginereasca - Pagina 48
Geologie Inginereasca - Pagina 49
Geologie Inginereasca - Pagina 50

Conținut arhivă zip

  • Geologie Inginereasca.doc

Alții au mai descărcat și

Proiect Canalizari - Retele de Apa si Canalizare

TEMA DE PROIECTARE Să se proiecteze sistemul de alimentare cu apă şi canalizare publică pentru localitatea XYZ. Se cunosc: - planul de...

Alimentare cu Apa a Localitatii Borsa

1. TEMA PROIECTULUI 1.1. OBIECTUL PROIECTULUI Se va elabora proiectul pentru extinderea de alimentare cu apă a localtaţii Borşa, judeţul...

Poduri din Beton

Tema proiectului Se cere sa se calculeze suprastructura dalata a unui pod de sosea cunoscand urmatorii parametric: 1. Podul va asigura circulatia...

Proiect de Rezistenta pentru o Constructie cu Destinatia Vila

TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului de rezistenţã pentru o construcţie cu destinaţia vilã pentru una sau douã familii, având regim de...

Fundatii

Fundatiile sunt elemente de constructie care se afla in contact direct cu terenul bun de fundare si transmit acestuia toate incarcarile ce...

Amenajari si Constructii Hidrotehnice

I. Generalităţi 1.1 Hidrologia Apa reprezintă unul din elementele naturale indespensabile existenţei lumii vii. Ea are un rol fundamental în...

Reabilitarea Termică a Clădirilor și Realizarea unui Mediu Interior Sănătos și Confortabil

I. Introducere Principalul rol al unei cladiri este de a asigura ocupantilor un mediu sanatos, placut si confortabil, cât mai putin dependent de...

Fundatii pe Minipiloti cu Studiu de Caz

1. Consideratii generale Pentru a răspunde cerintei de a prelua încărcările provenite de la suprastructura constructiilor si a le transmite...

Ai nevoie de altceva?