Îmbrăcăminți rutiere rigide

1. Considera
ii generale asupra îmbracamin
ilor

rutiere rigide

Criteriul principal care sta la baza clasificarii structurilor rutiere este modul de

comportare al acestora sub acșiunea încarcarilor. Structurile rutiere a caror îmbracaminte

este formata din beton de ciment sau macadam cimentat se încadreaza în categoria

structurilor rutiere rigide.

De remarcat este faptul ca, în cazul structurilor rutiere rigide, îmbracamintea

constituie elementul principal si, în consecinșa, comportarea structurii rutiere în exploatare

se confunda cu comportarea îmbracamintei. În general, îmbracaminșile rutiere rigide se

realizeaza, pe toata lașimea parșii carosabile, sub forma unor dale din beton de ciment, cu o

grosime de 18 25 cm, având rosturi longitudinale între benzile de circulașie, precum si

rosturi transversale de contracșie si dilatașie (fig. 1).

Dala din beton de ciment poate fi realizata dintr-un singur strat sau din doua

straturi, cel superior fiind denumit strat de uzura, iar cel inferior, strat de rezistenșa. Având

Fig. 1. Schema în plan a unei îmbracaminși rutiere din beton de ciment.

în vedere ca în cazul dalelor din beton de ciment repartizarea solicitarilor se realizeaza pe o

suprafașa mult mai mare decât în cazul îmbracaminșilor rutiere executate din mixturi

asfaltice, rezulta ca si deformașiile sub solicitari în cazul acestora sunt mai reduse, ceea ce

este foarte important din punct de vedere al comportarii în exploatare. În mod normal,

îmbracaminșile rutiere rigide au o durata de exploatare de 20 30 ani, mult mai mare decât

cele bituminoase.

Proiectarea si execușia îmbracaminșilor rutiere rigide impune cunoasterea tuturor

aspectelor complexe care se refera la dimensionarea si alcatuirea structurilor rutiere,

stabilirea compozișiei betoanelor, pregatirea terenului de fundașie si realizarea straturilor

rutiere inferioare, rezolvarea problemei rosturilor, a tehnologiilor de execușie, respectiv

asigurarea controlului de calitate al lucrarilor.

1.1. Evolu
ia îmbracamin
ilor rutiere rigide

Betonul de ciment, patruns în domeniul construcșiilor civile, industriale si

hidrotehnice datorita multiplelor avantaje tehnice si economice pe care le prezinta, îsi

gaseste astazi o larga aplicabilitate si în domeniul construcșiilor rutiere, atât la realizarea

lucrarilor de arta cât si la realizarea straturilor complexului rutier, în primul rând a

îmbracaminșilor rutiere si a pistelor pentru aerodromuri.

Îmbracaminșile rutiere din beton de ciment au aparut în anul 1865 în Scoșia. În

anul 1888, s-au executat lucrari asemanatoare si în Germania, iar în 1892 în S.U.A. (statul

Ohio). Cu toate ca aceste lucrari se comporta foarte bine în exploatare, se constata o

stagnare în realizarea acestora pâna în anul 1909, când se executa, în Elveșia, aproape 3 km

de îmbracaminte rutiera din beton de ciment, iar în anul 1914 alși 2,5 km pe acelasi drum.

Dupa o noua perioada de stagnare, abia în anul 1925 se continua realizarea îmbracaminșilor

rutiere rigide, prin aplicarea lor la construcșia autostrazilor în Italia si apoi în Germania. În

perioada 1934 1945, în Germania, s-au realizat 1 860 km de autostrazi cu îmbracaminte

din beton de ciment. De asemenea, îmbracaminșile rutiere din beton de ciment îsi fac

aparișia în Franșa si alte șari ale Europei (fig. 2).

Dovedindu-se a fi o solușie avantajoasa în anumite condișii tehnice si economice,

reșeaua rutiera cu îmbracaminte din beton de ciment se dezvolta rapid în S.U.A.,

ajungându-se pâna în anul 1923 la o lungime de 23 000 km.

Fig. 2. Drum cu îmbracaminte din beton de ciment.

Actualmente, reșeaua de drumuri cu sisteme rutiere rigide depaseste cu mult 200

000 km drumuri si autostrazi în S.U.A., reprezentând peste 80 % din reșeaua rutiera

interstatala si de mare importanșa, respectiv circa 25 % din reșeaua de autostrazi din Franșa

si Anglia, 90 % în Austria etc. În Europa, Germania are cea mai mare reșea de drumuri cu

îmbracaminși din beton de ciment, cca 3 000 km.

În șara noastra, construcșia drumurilor cu îmbracaminși din beton de ciment a

început o data cu realizarea, în anul 1932, a unui sector pe DN 1, lânga Predeal. Dintre

drumurile cu îmbracaminși din beton de ciment, se menșioneaza: Bucuresti − Gaesti −

Pitesti, Adjud − Gh.Gheorghiu Dej, Orsova − Domasnea, Dej − Vatra Dornei, Lugoj − Ilia

(fig. 3). Tehnica noastra rutiera actuala se bazeaza pe studii si experienșe acumulate de-a

lungul ultimelor decenii, normele si prescripșiile tehnice asigurând realizarea unor lucrari

de buna calitate.