Instalatii si Retele Electrice de Joasa Tensiune in Cladiri Civile

Imagine preview
(8/10 din 29 de voturi)

Acest curs prezinta Instalatii si Retele Electrice de Joasa Tensiune in Cladiri Civile.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 63 fisiere doc, dwg, bmp, tmp, bak, db de 640 de pagini (in total).

Profesor: Jan Ignat

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Constructii, Energetica

Cuprins

Introducere 001
Dictionar explicativ 004
CUPRINS 006
Cap.1. PROBLEME GENERALE PRIVIND PRODUCEREA, TRANSPORTUL SI
DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE 011
1.1. Evolutia producerii, transportului si distributiei energiei electrice 011
1.2. Dezvoltarea instalatiilor de producere, transport si distributie din tara
noastra 014
1.3. Configuratia unui sistem electroenergetic 020

PARTEA I –A LUMINOTEHNICA

CAP.2. FOTOMETRIE 027
2.1. Marimi si unitati fotometrice 027
2.1.1. Flux luminos 028
2.1.2. Intensitate luminoasa 029
2.1.3. Iluminare 030
2.1.3. Excitanta 032
2.1.4. Luminanta 032
2.1.5. Cantitatea de lumina. Expunerea luminoasa 034
2.2. Masurari fotometrice 034
2.2.1. Metode de masura subiective 035
2.2.2. Metode de masura obiective 038
2.3. Proprietati fotometrice ale materialelor 040
CAP.3. SURSE ELECTRICE DE LUMINA 043
3.1. Lampi cu incandescenta 043
3.1.1. Constructia lampii cu incandescenta 044
3.1.2. Caracteristicile lampii cu incandescenta 045
3.1.3. Lampa cu incandescenta cu ciclu regenerativ 047
3.1.4. Lampi pentru proiectoare 048
3.2. Lampi cu descarcare în gaze si vapori metalici 048
3.2.1. Principiul de functionare 048
3.2.2. Lampi cu descarcare în gaze în regim de licarire 051
3.2.3 Tuburi cu descarcari în regim de licarire folosind coloana luminoasa pozitiva. 052
3.2.4. Lampi cu descarcari în arc 052
3.2.4.1. Lampi cu vapori de mercur 053
3.2.4.2. Lampi cu vapori de sodiu 055
3.2.4.3. Lampi cu fluorescette 056
3.3. Lampa cu inductie 062
3.3.1. Principiul de functionare 062
3.3.2. Caracteristici luminotehnice 065
CAP.4. CORPURI DE ILUMINAT 067
4.1. Caracteristici fotometrice ale corpurilor de iluminat 067
4.2. Clasificarea corpurilor de iluminat 072
4.3. Calculul fluxului luminos al corpurilor de iluminat 074
4.4. Corpuri de iluminat pentru interior 079
4.5. Corpuri de iluminat pentru exterior 080
CAP.5. SISTEME ELECTRICE DE ILUMINAT INTERIOR 081
5.1. Caracteristici ale sistemelor electrice de iluminat interior 081
5.1.1. Sistemul electric de iluminat normal 081

5.1.2. Sistemul electric de iluminat de siguranta 085
5.2. Calculul fotometric al sistemelor de iluminat interior 089
5.2.1. Parametri care caracterizeaza un sistem de iluminat 090
5.2.2. Calculul fotometric cantitativ (de predimensionare) 091
5.2.2.1. Metoda factorului de utilizare 092
5.2.2.2. Metoda reflexiilor multiple 094
5.2.3. Verificarea sistemelor de iluminat interior 100
5.2.4. Metodologia de analiza a unui sistem de iluminat interior 107
5.2.5. Utilizarea calculului automat la dimensionarea sistemelor de iluminat interior 109
5.3. Tendinte actuale în conceperea sistemelor de iluminat interior 113
5.3.1. Tendinte 113
5.3.2. Sisteme de iluminat flexibile 116
5.3.3. Managementul sistemelor de iluminat 118
Cap.6. SISTEME ELECTRICE DE ILUMINAT EXTERIOR 120
6.1. Clasificarea sistemelor de iluminat exterior 120
6.2. Parametrii care caracterizeaza un sistem de iluminat exterior 121
6.3. Calculul fotometric al sistemelor de ilumint exterior 122
6.3.1. Calculul de predimensionare al unui sistem de ilumint exterior pentru circulatia
rutiera 122
6.3.2. Calculul fotometric al unui sistem de iluminat exterior pentru circulatia
rutiera 124
6.3.3. Calculul automat al sistemelor de iluminat exterior in functie de nivelul de
iluminare 125

PARTEA A II-a RETELE SI INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Cap.7. STRUCTURA RETELELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE 128
7.1. Consideratii generale 128
7.2. Tensiuni standardizate 130
7.3. Tipuri de receptori 130
7.3.1. Receptori de forta 130
7.3.2. Receptori de iluminat 131
7.3.3. Prize monofazate 132
7.4. Tipuri de consumatori 134
Cap.8. SURSE DE ALIMENTARE PENTRU RETELELE ELECTRICE
DE JOASA TENSIUNE 135
8.1. Postul de transformare 135
8.1.1. Consideratii generale 135
8.1.2. Solutii constructive pentru posturi de transformare 139
8.2. Grupul electrogen 150
8.2.1. Grupul electrogen - sursa de rezerva de înlocuire 150
8.2.2. Grupul electrogen - sursa propriu-zisa 152
8.3. Surse de energie electrica neîntreruptibile 154
Cap. 9. RETELE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE IN CLADIRI CIVILE 157
9.1. Bransamentul electric 157
9.1.1. Bransamentul electric individual 157
9.1.2. Bransamentul electric colectiv 157
9.2. Retele electrice de alimentare la consumatori casnici 162
9.2.1. Retele electrice de alimentare monofazate 162
9.2.2 Retele electrice de alimentare trifazate 163
9.3 Retele electrice de distributie si alimentare la consumatori
mici sau mari 164

Extras din document

uie, în primul rând obtinuta din alte forme de energie si apoi distribuita fiecarui consumator în parte.

Datorita unor considerente practice si tehnice a aparut si problema transportului energiei electrice la distante apreciabile.

1.1. Evolutia producerii, transportului distributiei si utilizarii energiei electrice.

Dezvoltarea industriala si agricola din ultimele doua secole, a determinat o crestere considerabila a consumului de energie.

Daca la început, necesitatile reduse de energie determinau amplasarea consumatorilor lânga sursele de energie (eoliana, hidraulica), introducerea masinilor cu abur a marit independenta omului de formele de energie (vânt, apa) si puterile utilizate în procesele de productie.

Constituirea unor centre industriale si asigurarea acestora cu resurse de energie a determinat necesitatea transportului acestor resurse, deoarece centrele de consum si cele cu surse de energie nu coincideau. A aparut astfel problema gasirii cailor prin care aceste resurse sa fie transportate de la sursa la locurile de consum.

Transportul energiei mecanice de rotatie, obtinuta pe cale hidraulica sau pneumatica a înregistrat la timpul respectiv recorduri (750 - Schaffhausen cca. 200CP. - de la o instalatie hidraulica la o filatura) care astazi servesc doar pentru comparatii.

La Londra instalatia hidraulica de transmitere a energiei avea în 1894 o lungime totala de 112 km.

Prima transmisie pneumatica s-a construit în 1845 pentru saparea tunelurilor si a minelor. Parisul avea înainte de 1890 o centrala de 2000 CP si o retea de aer comprimat de 60 km.

Unele descoperiri ale stiintei au permis realizarea primelor surse de energie electrica, a primelor receptoare de energie electrica si apoi a tuturor instalatiilor de transmitere a energiei electrice la distanta.

Bazele teoretice ale noului domeniu ce începea sa se dezvolte a impus constituirea unui nou capitol al fizicii, electricitatea, iar ulterior electrotehnica. Fizicienii specializati în acest domeniu devin electrotehnicieni.

Electroenergetica a învins initial în competitia cu celelalte sisteme energetice în mare datorita iluminatului electric, '' regele abur '' a fost învins si datorita celorlalte avantaje ale energiei electrice în comparatie cu celelalte forme de energie.

În continuare, se va prezenta pe scurt istoricul producerii si a transportului energiei electrice. Astfel în 1795 apare pila Volta, care permite sa se întrevada posibilitatea utilizarii energiei electrice în iluminat. Pe vremea lui Napoleon la scoala politehnica din Paris, exista o pila de 500 V si 10 A.

În 1831 N. Faraday descopera fenomenul inductiei electromagnetice si realizeaza primele dispozitive de laborator pentru producerea curentului electric pe baza acestui fenomen:

(1.1.)

În 1832 Pixii realizeaza în Franta primul generator de curent alternativ monofazat. Ulterior realizeaza si o masina de curent continuu. Realizarile de acest tip devin apte pentru aplicatii industriale abia în anul 1871 prin dinamul lui Z.T.Gramme.

În 1838 E.H. Lentz stabileste principiul reversibilitatii masinilor electrice, deci posibilitatea realizarii motorului electric.

Inginerul francez H. Fontaine împreuna cu Gramme demonstreaza în 1873 la Viena ca dinamul poate functiona ca motor electric fig.1.1.

Dezavantajul acestui prim sistem de producere, transport si utilizare a energiei electrice l-a constituit randamentul scazut.

Din expresia pierderilor de putere:

(1.2.)

rezultau doua cai pentru reducerea pierderilor în reteaua de transport: cresterea sectiunii sau a tensiunii de transport (reducerea valorii curentului).

În 1874 inginerul rus F.A.Pirotkii face mai multe experiente privind transportul energiei electrice la distanta. Utilizând sinele unei cai ferate cu o lungime de 3,5 km, ajunge la concluzia ca transportul energiei electrice se poate face numai cu conductoare cu sectiune mare.

În 1880 M.Deprez si separat D.A Lacinov dovedesc ca transportul energiei electrice este posibil fara pierderi mari prin cresterea tensiunii.

În 1881 Deprez, cu ajutorul firmei AEG construieste o linie de transport în curent continuu fig.1.2., cu care realizeaza un randament de 25 %.

În urmatorii doi ani în Franta s-au obtinut randamente de 62 % cu aceeasi instalatie, crescându-se tensiunea pâna la 6000 V.

În perioada 1870-1881 interesul pentru iluminatul electric a stimulat producerea de energie electrica.

În 1883 au aparut primele sisteme de curent continuu cu trei conductoare alimentate de generatoare care aveau la borne tensiuni de 2x220 V sau 2x110 V, fig. 1.3.

Instalatii de distributie a energiei electrice în curent continuu au existat la noi, în Franta, Anglia, SUA, pâna în a doua jumatate a sec. xx.

Dupa 1880 când M.Deri, O.Blathy si Kk.Zipernovsky au perfectionat transformatorul si motorul de curent alternativ monofazat, au existat toate elementele pentru realizarea unui sistem de producere, transport, distributie si utilizare a energiei electrice. Acest sistem a fost realizat în 1884 la expozitia de la Torino de catre L.Goliar la tensiunea de 2 kV, L= 40 km si P= 20 kW.

Aceste sisteme monofazate corespundeau cerintelor receptoarelor de iluminat, dar nu si celor de forta, datorita caracteristicilor necorespunzatoare ale motoarelor monofazate.

Se impunea deci rezolvarea problemelor legate de motorul de curent alternativ, care sa aiba un cuplu de pornire mai mare.

În 1884 N.Tesla realizeaza un generator de curent alternativ bifazat si un electromotor corespunzator, prevazând si posibilitatea oricarui sistem polifazat. Acest sistem bifazat a fost aplicat de firma Westinghause în 1896 la hidrocentrala Niagara, cea mai mare centrala electrica din acea vreme. Acest sistem nu s-a impus datorita celor patru conductoare de care avea nevoie, pentru doar doua faze.

În 1889, M.O.Dolivo-Dobrovolski, sesizând avantajele sistemului trifazat fata de cel bifazat, a reusit sa rezolve problema motorului asincron trifazat, cât si a transformatorului. Ca urmare, realizeaza în anul 1890 un sistem, fig.1.4., pe stâlpi de lemn si cu izolatoare de portelan, care a functionat cu un randament de 80 %.

Fisiere in arhiva (63):

  • Instalatii si Retele Electrice de Joasa Tensiune in Cladiri Civile
    • Anexa I.doc
    • Anexa II.doc
    • Anexa III.doc
    • ANEXA IV.doc
    • BIBLIOGR3.doc
    • Cap 20.doc
    • Cap. 11A.doc
    • Capiol17-A.doc
    • Capitol 2 .doc
    • Capitol 1.doc
    • Capitol 10.doc
    • Capitol 11 .doc
    • Capitol 12.doc
    • Capitol 15.doc
    • Capitol 16.doc
    • Capitol 17 B.doc
    • Capitol 18.doc
    • Capitol 19.doc
    • Capitol 3.doc
    • Capitol 4.doc
    • Capitol 5.doc
    • Capitol 6.doc
    • Capitol 7.doc
    • Capitol 8.doc
    • Capitol 9.doc
    • Capitol13.doc
    • Capitol14.doc
    • Coperta curs2003.doc
    • Corectate
      • Capitol 2 .doc
      • Capitol 3.doc
      • Capitol 4.doc
      • Capitol 5.doc
      • Figuri
        • desene
          • cap 2
            • reflexie.bmp
            • refractie.bmp
            • spectru.bmp
            • variatia lui v(alfa).bmp
          • cap 3
            • capitol3'.bak
            • emisivitatea spectrala.bmp
            • fig312.bmp
            • fig313.bmp
            • incandesc.bmp
          • capitol3.dwg
          • doc
            • doc ---1.bmp
            • doc ---2.bmp
          • fig. 3.25.bmp
          • fig. 3.26.bmp
          • fig. 3.27.bmp
          • fig. 3.28.bmp
          • fig. 3.29.bmp
          • fig. 3.30.bmp
          • fig. 3.31.bmp
          • lampa apr. rapida.bmp
          • montajul duo.bmp
      • Thumbs.db
      • ~$pitol 2 .doc
      • ~$pitol 2 .doc
      • ~$pitol 4.doc
      • ~WRL0266.tmp
    • cuprins .doc
    • Introducere.doc
    • ~$pitol 11 .doc
    • ~$pitol 12.doc
    • ~$prins .doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA TEHNICA GHE. ASACHI IASI FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA Curs Complet.