Lumina si Culoare in Arhitectura

Curs
7.7/10 (6 voturi)
Domeniu: Construcții
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 62 în total
Cuvinte : 19999
Mărime: 17.54MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Gradinaru Tudor

Extras din document

CAPITOLUL II :

LUMINA SI CULOAREA ÎN ARHITECTURA

Motto : „Arhitectura este jocul savant, corect şi magnific al volumelor reunite sub lumină ; lumina şi umbra revelează aceste forme ...”

Le Corbusier - „Vers une architecture”

II.1. LUMINA :

II.1.1. ROLUL LUMINII IN MODELAREA FORMELOR :

Definiţia dată de Le Corbusier arhitecturii include, nu întîmplător, lumina ca factor determinant al organizării spaţiului.

Întreaga plastică a spaţiului, structura sa, depind esenţialmente de prezenţa luminii, de intensitatea strălucirii sale.

Descifrarea discursului arhitectural înseamnă şi a urmări decupajele luminilor şi umbrelor care progresează, formează şi deformează, înlănţuind aparenţele.

Stîlpi, coloane, ferestre sau lumini contrastează sau se nuanţează în modele consistente sau aproape ireale, mergînd de la plasticitatea tangibilă la abstracţiunea grafică.

În absenţa luminii, materia, culoarea, forma chiar, nu ar putea prinde viaţă.

Orice geneză implică şi gestul primordial al iluminării.

Dematerializarea şi transparenţa, comunicarea sînt preocupările aflate în primul plan al căutărilor arhitecturii contemporane.

Civilizaţia contemporană, aflată în apogeul unei a II-a revoluţii industriale, este capabilă să furnizeze arhitecturii sofisticate mijloace de control şi compoziţie a luminii.

Arhitectul poate astăzi, la preţuri rezonabile, să aleagă soluţii de închidere transformabile ca pielea unui cameleon : sticla îşi poate astăzi schimba culoarea, poate disipa sau reţine energia solară, poate lăsa să treacă anumite frecvenţe ale radiaţiei soarelui şi poate reflecta altele, poate genera imagini holografice şi transmite informaţii. Pot exista faţade care îşi schimbă culoarea de la transparent la negru, de la argintiu la roz şi bleu.

Compoziţia luminii, pare, prin urmare, să nu mai depindă decît de imaginaţia creatorului său.

Cît de departe sîntem de realitate ,însă, atunci cînd , plini de trufie, ne imaginăm că putem oferi omului un cadru de viaţă perfect, care să nu mai ţină seama de orizontul său de aşteptare, dar care să poată fi , totuşi, împropriabil, au demonstrat-o marile eşecuri moderne şi postmoderne.

Iată de ce, acest studiu al rolului luminii în arhitectură şi al compoziţiei plastice a luminii, va avea, ca şi cel al legilor ordonării formelor, un caracter clasicizant şi scopul prim declarat de învăţare a regulilor ancestrale eterne ale profesiei, care, odinioară, se numeau „taine”.

Independent de faptul că un corp situat în spaţiu nu este perceptibil decît scăldat în lumină, în legătură cu iluminarea, care poate fi şi difuză, trebuiesc făcute , mai întîi, cîteva observaţii :

Orice lumină, prin natura ei, posedă o orientare, o intensitate, se poate spune chiar o culoare, astfel că orice iluminare, prin acţiunea sinergică a acestor calităţi diferite, are un caracter particular.

Calitatea iluminării depinde de poziţia sursei faţă de suprafaţa iluminată şi de constituţia formală a acesteia.

O suprafaţă plană prezintă o zonă , cu grade diferite de intensitate, uniform iluminată sau uniform umbrită, în funcţie de poziţia sursei luminoase.

O suprafaţă curbă regulată prezintă degradeuri continue de o parte şi de alta a unei linii de maximă strălucire perpendiculară pe generatoarea curbei.

O suprafaţă oblică regulată prezintă un degradeu progresiv şi continuu, pornind concentric dintr-un punct al suprafeţei, punctul de întîlnire al razei luminoase cu suprafaţa, care este punctul celei mai mari străluciri.

Aceste observaţii pot fi extinse la forme cu structuri mai complexe, întrucît orice formă se poate descompune în suprafeţe plane, curbe sau oblice.

Pentru a putea caracteriza calitatea luminii şi umbrei despre care vom vorbi în continuare, le vom numi : lumina directă şi umbra proprie, pentru a le putea diferenţia de alte categorii de efecte.

Dacă interpunem între o formă plană şi o sursă de lumină un obiect de formă simplă, acest obiect, iluminat, la rîndul său, în unele zone ale sale, va reţine pe suprafaţa sa razele luminoase care îl ating. Aceste raze nu-şi vor putea, deci, continua drumul în spaţiu pentru a atinge suprafaţa formei plane, care va fi , în acest mod, privată de o parte a iluminării sale. Zona lipsită astfel de lumină îşi delimitează clar forma, care corespunde cu exactitate

Preview document

Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 1
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 2
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 3
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 4
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 5
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 6
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 7
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 8
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 9
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 10
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 11
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 12
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 13
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 14
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 15
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 16
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 17
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 18
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 19
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 20
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 21
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 22
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 23
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 24
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 25
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 26
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 27
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 28
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 29
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 30
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 31
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 32
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 33
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 34
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 35
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 36
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 37
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 38
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 39
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 40
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 41
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 42
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 43
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 44
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 45
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 46
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 47
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 48
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 49
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 50
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 51
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 52
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 53
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 54
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 55
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 56
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 57
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 58
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 59
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 60
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 61
Lumina si Culoare in Arhitectura - Pagina 62

Conținut arhivă zip

  • Lumina si Culoare in Arhitectura.DOC

Alții au mai descărcat și

Proiect Zidarii

Calculul coeficientului global de izolare termică. 1. Stabilirea planurilor si secţiunilor verticale caracteristice ale clădirii cu precizarea...

Organizarea Lucrărilor de Construcții-montaj a Rețelelor de Apă

Date iniţiale 1. Tipul reţelei de apa – subterană; 2. Diametrul şi lungimea conductelor: Fig.1 Schema divizării reţelei în tronsoane 3....

Proiectarea unei Scoli Generale Parter + 1 Etaj din Orasul Braila

MEMORIU JUSTIFICATIV Obiectivul este amplasat în zona istorică a municipiului Brăila, terasa de S-E. Conform studiului geotehnic terenul de...

Fundatii

Fundatiile sunt elemente de constructie care se afla in contact direct cu terenul bun de fundare si transmit acestuia toate incarcarile ce...

Instalatii Interioare de Alimentare cu Apa Rece pentru Combaterea Incendiilor

CAPİTOLUL I. ARGUMENTUL PROIECTULUI. Administratorii şi utilizatorii construcţiilor, uzinelor, înteprinderilor mari şi mici au obligaţia să...

Cladiri Civile

TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului de rezistenţã pentru o construcţie de tip vilã pentru una sau douã familii, având regimul de...

Caiet de Practica Anul I

Partea I MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI P.S.I În ceea ce priveste domeniul constructiilor, proiectarea si executarea de orice fel de cladiri,...

Amenajarea Teritoriului și Urbanismul - Componentă Importantă în Inițierea și Implementarea Proiectelor de Investiții în România

CAPITOLUL I INTRODUCERE Schimbările permanente care au loc la nivel mondial, şi implicit şi în ţara noastră, impun noi abordări în relaţia dintre...

Ai nevoie de altceva?