Materiale de construcții - lemnul

Lemnul este un material format, predominant, din substanţe de naturã organicã (vegetalã), având ca origine arborii.

Compoziţia chimicã elementarã a lemnului este alcãtuitã, în principal, din carbon (50%), oxigen (42), hidrogen (6%) şi azot (1%), care formeazã aproximatiiv 99% din combinaţiile chimice constitutive, restul fiind combinaţiile minerale acumulate din sevã.

Principalii compuşi chimici ce se formeazã prin procesul de asimilaţie clorofilianã a bioxidului de carbon atmosferic şi se gãsesc în celula vegetalã, sunt celuloza şi lignina.

Celuloza este un compus macromolecular, filiform şi formeazã scheletul de rezistenţã al membranei celulei vegetale. Aşezarea paralelã a macromoleculelor în membranã şi legãturile de hidrogen ce se manifestã în sens transversal macromoleculelor, conferã acesteia o structurã fibroasã, elasticã şi rezistentã.

Lignina este un compus macromolecular (aromatic) format din compuşii proteici ai protoplasmei şi care, pe mãsurã ce celula îmbãtrâneşte umple spaţiile dintre fibrele de celulozã rigidizând membrana celularã. Procesul se numeşte duramenificare

Celulele formeazã ţesuturi specializate, ce pot fi observate într-o secţiune transversalã prin arbore.

Ritidomul (scoarţa exterioarã), (celule moarte)

Liberul (scoarţa interioarã) vase liberiene, prin care circulã seva descendentã (elaboratã).

Cambiumul este alcãtuit din celule vii, cilindrul lemnos creşte în diametru.

Alburnul, celule îmbãtrânite, în stadiul incipient de duramenificare canale verticale prin care circulã seva ascendentã (brutã).

Duramenul (inima lemnului) celule moarte, duramenificate, cu rolul de susţinere a arborelui.

Mãduva / canalul medular

Structura lemnului este fibroasã, fibrele fiind orientate pe direcţia axialã a trunchiului lemnos  lemnul este un material anizotrop.

Se definesc trei direcţii principale ale cilindrului lemnos:

- longitudinalã, paralelã cu axa cilindrului lemnos;

- radialã, cuprinsã într-un plan perpendicular pe axã şi care trece prin centrul secţiunii trunchiului lemnos;

- tangenţialã, cuprinsã într-un plan perpendicular pe axã, dar care nu intersecteazã axa (este tangentã la un inel anual).

Compoziţia chimicã a lemnului poate diferi în funcţie de specia şi de vârsta arborelui ca şi de amplasamentul pe care s-a dezvoltat (condiţiile de sol, de însorire etc.). Chiar pentru acelaşi arbore, compoziţia chimicã variazã pe direcţia radialã ca urmare a vârstei diferite a ţesuturilor.