Pompe de Căldură

Ameliorarea eficacitatii proceselor energetice, industriale sau civile se realizeaza in mare masura prin introducerea in circuitul energetic a resurselor secundare de energie care apar si se dezvolta simultan cu aceste procese.

Pompele de caldura fac parte din categoria instalatiilor care utilizeaza aceste resurse care pot aduce o contributie importanta la o mai buna utilizare a energiei pentru alimentarea cu caldura la niveluri termice moderate, solicitate de numeroase

procese tehnologice si in special pentru incalzirea si prepararea apei calde de consum a cladirilor civile si industriale.

Necesitatea utilizarii pompelor de caldura in cladiri are la baza doua considerente:

- economisirea de energie, demonstrata prin analizele energetice ulterioare;

- legislatia interna si internationala. Prezentam doar doua reglementari recente, referitoare la acest aspect.

a) Protocolul de la Kyoto (1997).

Monitorizeaza gazele cu efect de sera (principalul fiind CO2).

Parafat si de Romania, protocolul a devenit functional din februarie 2005, cand dupa parafarea de catre Federatia Rusa au fost indeplinite conditiile necesare intrarii in vigoare: semnarea de minim 55 de state, a caror contributie in emisiile de CO2 in 1990 sa fie de minim 55%.

Scopul acestui protocol este reducerea cu minim 5% a emisiilor de GES fata de nivelul din anul 1990, in perioada 2008-2012.

Una din posibilitati este reducerea consumurilor energetice prin utilizarea pompelor de caldura, cu agenti de lucru cu impact cat mai redus asupra incalzirii atmosferei.

b) Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European privind performanta

energetica a cladirilor;

In urma acestei directive, in Romania a fost promulgata Legea 372/13

decembrie 2005 privind performanta energetica a caldirilor, (in vigore de la 1 ianuarie 2007) in care se mentioneaza:

• metodologia de calcul a performantei energetice a cladirilor, incluzand si instalatiile de producere a caldurii, printre care si pompele de caldura;

• masurile necesare asigurarii Protocolului de la Kyoto, dintre care cele referitoare la pompele de caldura sunt:

- reducerea consumurilor energetice din cladiri;

- limitarea emisiilor de CO2.

• utilizarea de sisteme de incalzire si de racire, alternative celor actuale, mai economice si mai putin poluante, pompele de caldura fiind mentionate in acest sens.

Dintre diferitele forme de energie utilizate, în actuala etepă de dezvoltare a tehnicii, energia termică are ponderea cea mare în balanţa energetică a unei ţări. Datorită acestui fapt, se depun eforturi susţinute pentru găsirea căilor optime de folosire a energiei termice, cu scopul economisirii resurselor energetice primare de combustibili.

Crizele petroliere din anii 1973 şi 1979, împreună cu discuţiile asupra energiei pe care le-au generat, au determinat o puternică conştientizare a problemelor legate de producerea şi utilizarea energiei. Câteva dintre acestea sunt:

- creşterea permanentă la nivel mondial al consumului de combustibili

- puternica dependenţă a unor state (în special a celor puternic dezvoltate ) de importul de energie

- poluarea mediului ambiant datorită emisiilor de substanţe nocive precum şi prin căldura degajată

Se apreciază că de la începutul erei noastre până în 1990 s-a consumat o cantitate totală de energie echivalentă cu 420 miliarde tone combustibil convenţional. Aceeaşi cantitate va fi onsumată pe perioada 1990-2018, şi mai târziu în intervale din ce în ce mai scurte. Această creştere a consumului mondial de energie –chiar şiîn condiţiile scăderii consumului pe cap de locuitor- se datorează în primul rând puternicii creşteri demografice din ţările în curs de dezvoltare.

În conformitate cu ultimele rezultate ale cercetărilor din domeniul resurselor de energie, se apreciază că rezervele disponibile şi exploatabile de combustibili fosili sunt echivalente cu 1263 miliarde tone de combustibil convenţional. Această cantitate este de circa trei ori mai mare decât cea care va fi consumată între 1990-2018.