Sisteme și Tehnologii de Deformare

Curs
8.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Construcții
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 38 în total
Cuvinte : 5787
Mărime: 3.02MB (arhivat)
Publicat de: Sever-Martin Blaga
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dan Ciobanu

Extras din curs

Conceptul de tehnologii neconvenţionale vizează un grup de metode de prelucrare bazate pe un transfer de energie spre zona de prelucrare, în alte moduri decât cele presupuse de aşa-numitele tehnologii clasice. În principiu, se apelează la tehnologii neconvenţionale atunci când utilizarea celor clasice este neeficientă sau realmente imposibilă. Folosirea pe o scară tot mai largă a unor noi materiale, cu proprietăţi fizico-chimice deosebite (dure, refractare, rezistente la coroziune ş.a.m.d.), a condus la necesitatea apelării la tehnologiile neconvenţionale de prelucrare.

Prelevarea de material de pe suprafaţa semifabricatelor cu ajutorul metodelor neconvenţionale de prelucrare este realizată, în cele mai multe cazuri, prin eroziune.

Metode tehnologice de prelucrare dimensională

bazate pe acţiuni de curgere a substanţei bazate pe acţiuni de rupere a substanţei bazate pe acţiuni de agregare a substanţei

- turnare

- deformare plastică - aşchiere

- separare cu tăişuri asociate

- eroziune - sudare

- lipire

- încleiere

- agregare cu pulberi

Prelucrarea prin eroziune este o metodă tehnologică de finalitate, bazată pe distrugerea integrităţii şi prelevarea materialului excedentar (a adaosului de prelucrare) de pe suprafaţa unui semifabricat prin acţiunea dinamică a unor agenţi erozivi sub formă de fluxuri de particule solide, lichide, gazoase, de plasmă sau de radiaţie electromagnetică.

Generarea prin eroziune a suprafeţelor piesei presupune, la modul general, realizarea următoarei succesiuni de etape:

- dezvoltarea unui proces elementar de eroziune, manifestat prin ruperea localizată şi deplină a legăturilor interatomice dintre materialul excedentar şi materialul de bază al obiectului prelucrării;

- eliberarea continuă a suprafeţei prelucrate de deşeurile tehnologice rezultate anterior;

- deplasarea spaţială a coordonatelor procesului elementar de eroziune, în concordanţă cu obiectivele prelucrării.

Caracteristici generale comune :

- caracterul discret, progresiv şi cumulativ al proceselor de prelevare a materialului supus prelucrării, caracter specific, de altfel, şi eroziunii naturale;

- consum specific de energie ridicat, determinat de randamentul limitat al conversiei de energie primare în energie de efect ;

- insensibilitatea prelucrării prin eroziune la proprietăţile mecanice, în particular duritate şi tenacitate, ale materialului prelucrat ;

- posibilitatea dirijării în limte foarte largi, într-un sistem de prelucrare dat, a intensităţii fluxului energetic dezvoltat pe suprafaţa de prelucrat ;

- posibilitatea copierii formei spaţiale a obiectului de transfer în obiectul supus prelucrării, utilizând exclusiv o mişcare de avans liniară a obiectului de transfer în raport cu piesa de prelucrat ;

- realizarea acţiunii tehnologice cu solicitări mecanice neglijabile transmise obiectului prelucrării ;

- automatizarea complexă şi, uneori, completă a sistemelor de prelucrare.

După numărul utilajelor existente în industrie, cea mai răspândită este prelucrarea prin eroziune electrică (circa 2/3 din totalul utilajelor erozive), urmată de prelucrarea electrochimică, cu fascicule laser şi cea ultrasonică.

Preview document

Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 1
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 2
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 3
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 4
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 5
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 6
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 7
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 8
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 9
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 10
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 11
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 12
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 13
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 14
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 15
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 16
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 17
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 18
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 19
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 20
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 21
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 22
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 23
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 24
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 25
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 26
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 27
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 28
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 29
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 30
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 31
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 32
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 33
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 34
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 35
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 36
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 37
Sisteme și Tehnologii de Deformare - Pagina 38

Conținut arhivă zip

  • Sisteme si Tehnologii de Deformare.doc

Alții au mai descărcat și

Fundații

I. Argument Fundatiile reprezinta ansamblul elementelor structurale care transmit încarcarile la terenul de fundare si care vin în contact direct...

Geotehnică

Generalitati Granulozitatea, adica textura reprezinta repartitia procentuala, dupa marimea lor, a granulelor componente ale fazei solide ale...

Intervenția la accidente tehnologice

Serviciul de descarcerare In mai 1993, cu sprijinul Serviciului de Urgenta al Spitalului Regal din Edinburgh a fost creata o camera de reanimare in...

Exemplu de calcul planșeu compozit lemn - beton

Se prezintă proiectarea unui planşeu intermediar al unei clădiri de locuit P+1E, cu dimensiunile în plan 9,05 x 9,05 metri şi înălţimea nivelului...

Lianți hidraulici rutieri

Stabilizarea solului cu lianți hidraulici rutieri este o metodă care a dovedit, în timp, eficiența executarii fundațiilor din materiale coezive și...

Mecanica rocilor

TEMA NR.1 Sa se verifice stabilitatea la alunecare a versantului stances din figura , avand 2 sisteme principale de fisurare cu inclinari de 20...

Memorium Explicativ TOLC

Domeniul de utilizare a fişei tehnologice. Fişa tehnolgică este elaborată la executarea scheletului monolit şi umpluturii din zidărie din blocuri...

Te-ar putea interesa și

Calculul Rigidității și al Deformațiilor Strungurilor Normale și ale Mașinilor de Găurit Radiale

CAPITOLUL I PROIECTAREA CINEMATICĂ A CUTIEI DE VITEZE 1.1.CONSIDERAŢII GENERALE Cutiile de viteze constituie mecanismele de reglare ale...

Analiză tehnico-economică pentru studiul proiectării tehnologice a unui reper profil U

1.1. Introducere Prelucrarea metalelor prin deformare la rece se realizează în urma unor operații de tăiere, de deformare sau combinații ale...

Prelucrări prin Deformare

CAPITOLUL 1: Studiu bibliografic 1.1 Introducere Dezvoltarea impetuoasă a ştiinţei şi tehnicii determină tendinţe noi în prelucrarea metalelor...

Tensiuni remanențe - metode și instalație pentru reducerea acestora

1. Tensiuni remanente. Fenomen şi cauzalitate. Clasificare În atenţia prelucrătorilor mecanici stă îmbunătăţirea continuă a caracteristicilor...

Cercetări Experimentale privind Încercarea Nakazima

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALĂ A PROCESELOR DE DEFORMARE PLASTICĂ 1.1. GENERALITĂŢI Toate corpurile solide au proprietatea de a se deforma sub...

Prelucrări prin deformări plastice

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALĂ A PROCESELOR DE DEFORMARE PLASTICĂ 1.1. GENERALITĂŢI Toate corpurile solide au proprietatea de a se deforma sub...

Caroserii și sisteme de siguranță pasiva

1. Ansamblul centura de siguranta 1.1 Notiuni de baza Centurile de siguranță constituie echipamentul principal de asigurare a ocupanților unui...

Calitatea Energiei Electrice

1. Reglementări referitoare la calitatea energiei electrice Reglementările referitoare la calitatea energiei electrice au scopul de a preciza...

Ai nevoie de altceva?