Termotehnica in Constructii

Curs
9/10 (4 voturi)
Domeniu: Construcții
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 101 în total
Cuvinte : 18116
Mărime: 1.23MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

CURS 1

TERMOTEHNICĂ

Istoric. Noțiuni utile

În fizica aristoteliană căldura era considerată una dintre caracteristicile active ale unui corp. Astfel, ”fierbințeala” împreună cu opusul său ”răceala” și uscăciunea împreună cu opusul său umezeala, erau considerate calități care defineau diversele corpuri.

Mai târziu, RENE DESCARTES(1596-1650) și ROBERT HOOKE(1635-1703) au descris căldura ca pe mișcarea neâncetată a particolelor.

Ulterior, olandezul HERMAN BOERHAAVE(1668-1738) și alții au descris căldura ca pe un fluid invizibil,( pe care l-au numit flux caloric) care poate fi transmis de la un obiect la altul.

Încă din sec.XVIII, contele RUMFORD BENJAMIN THOMPSON(1753-1814) a observat, cu ocazia fabricării țevilor de tun că la perforarea acestora se produce o mare cantitate de căldură și a ajuns la concluzia că aceasta se transmitea țevii prin intermediul mișcării.

După aceea, N.L. SADI CARNOT(1796-1832) intrigat de faptul că motoarele cu abur britanice erau mai eficiente decât cele franțuzești si-a propus să construiască o mașină termică care să funcționeze cu randament maxim. Așa a început să studieze posibilitățile obținerii lucrului mecanic din căldură. În anul 1824 și-a publicat la editura Universtății Sorbona din Paris rezultatele cercetărilor sale în lucrarea cu titlul: ”Reflections sur la puissance motrice du feu”(Reflexii asupra puterii motrice a focului). Această lucrare a rămas aproape necunoscută timp de 10 ani până când CLAPEYRON a comentat-o în „Jurnnal de l”Ecole Polytechnique”.

Anul publicării de către N.L. SADI CARNOT a lucrării sale (1824), deci începutul sec.XIX este considerat momentul istoric în care teoria conform căreia căldura este o formă de mișcare, a învins teoria fluxului caloric.

N.L. SADI CARNOT descoperise în esență următoarele:

1. Eficiența unui motor termic depinde de diferența de temperatură dintre:

- TM (temperatura sursei care determină mișcarea) și:

- Tm (temperatura în care motorul își ”descarcă” excesul de căldură, respectiv temperatura mediului în care funcționează motorul).

2. Procesele termodinamice deschise nu sunt indicate în obținera lucrului mecanic în cantități industriale, din cauza imposibilității de a readuce sistemul în starea inițială. De aceea el a considerat că doar Procesele termodinamice închise permit obținerea de lucru mecanic în orice cantitate prin repetarea procesului termodinamic. Procesul temodinamic închis, ideal, imaginat de N.L. SADI CARNOT este următorul:

Fig. 1: Reprezentarea în diagrama p-V a ciclului Carnot motor.

Așa cum se observă din figură, acesta este format din:

- două izoterme(1-2 și 3-4), în care căldura schimbată cu mediul exterior este egală cu lucrul mechanic și:

- două adiabate(2-3 și 4-1), caracterzate prin faptul că sistemul nu schimbă energie prin efect termic cu mediul ambient.

CONCLUZII

1. Ciclul termodinamic de mai sus, parcurs în sensul acelor de ceasornic se

numește:”Ciclul Carnot reversibil direct”. El este un ciclu termodinamic ideal. Mașina termică care ar lucra după acest ciclu ar produce lucru mecanic și ar avea randament termic maxim posibil.

2. Expresia constituie și prima formulare a PRINCIPIULUI II al termodinamicii și anume: Pentru ca o mașină termică să funcționeze ea trebuie să primească o cantitate de căldură de la o sursă cu temperatuta ridicată(q12) și să cedeze o parte din căldura primită altei surse cu temperatura mai scăzută(q34).

În realitate randamentele mașinilor termice sunt mult mai mici decât randamentul ciclului Carnot din următoarele cauze importante:

- vitezele de desfășurare a proceselor termodinamice sunt finite.

- Ciclurile termodinamice reale pe care le realizează mașinile termice sunt diferite de ciclul ideal imaginat de Carnot.

- Materialele și gazul utilizat influențează transformările energetice.

Aici mi-aș permite un comentariu personal și anume: din păcate randamentele reale sunt ”lamentabile” în comparație cu randamentul ciclului CARNOT ideal, respectiv:

- 6....10 % în cazul locomotivelor cu abur.

- 18....28 % în cazul instalațiilor de turbine cu abur.

- 20....25 % în cazul instalațiilor de turbine cu gaze.

- 28....35 % în cazul motoarelor cu ardere internă. În acest sens motorul DIESEL are cel mai bun randament și anume cca. 35 %.

CONCLUZII FINALE

1. Se numește lucru mecanic: modul de transfer de energie prin efect macanic.(Acest transfer de energie este caracteristic sistemelor la care parametrii externi variază în timpul procesului).

2. Se numește căldură: modul de transfer de energie prin efect termic.(Acest transfer de energie este caracteristic sistemelor termodinamice care nu-și modifică parametrii externi în timpul procesului). După unii autori cantitatea de energie transferată în acest mod se numește impropriu cantitate de căldură.

În domeniul instalațiilor, cu riscul de a fi catalogați drept mai puțin scrupuloși, denumim cantitate de căldură: cantitatea de energie transferată prin efect termic.

Mărimi de proces

Căldura și lucrul mecanic se definesc numai în procese de transfer de energie, fapt pentru care sunt numite mărimi de proces. Ele reprezintă mărimi care nu caracterizează stările sistemului termodinamic.

Preview document

Termotehnica in Constructii - Pagina 1
Termotehnica in Constructii - Pagina 2
Termotehnica in Constructii - Pagina 3
Termotehnica in Constructii - Pagina 4
Termotehnica in Constructii - Pagina 5
Termotehnica in Constructii - Pagina 6
Termotehnica in Constructii - Pagina 7
Termotehnica in Constructii - Pagina 8
Termotehnica in Constructii - Pagina 9
Termotehnica in Constructii - Pagina 10
Termotehnica in Constructii - Pagina 11
Termotehnica in Constructii - Pagina 12
Termotehnica in Constructii - Pagina 13
Termotehnica in Constructii - Pagina 14
Termotehnica in Constructii - Pagina 15
Termotehnica in Constructii - Pagina 16
Termotehnica in Constructii - Pagina 17
Termotehnica in Constructii - Pagina 18
Termotehnica in Constructii - Pagina 19
Termotehnica in Constructii - Pagina 20
Termotehnica in Constructii - Pagina 21
Termotehnica in Constructii - Pagina 22
Termotehnica in Constructii - Pagina 23
Termotehnica in Constructii - Pagina 24
Termotehnica in Constructii - Pagina 25
Termotehnica in Constructii - Pagina 26
Termotehnica in Constructii - Pagina 27
Termotehnica in Constructii - Pagina 28
Termotehnica in Constructii - Pagina 29
Termotehnica in Constructii - Pagina 30
Termotehnica in Constructii - Pagina 31
Termotehnica in Constructii - Pagina 32
Termotehnica in Constructii - Pagina 33
Termotehnica in Constructii - Pagina 34
Termotehnica in Constructii - Pagina 35
Termotehnica in Constructii - Pagina 36
Termotehnica in Constructii - Pagina 37
Termotehnica in Constructii - Pagina 38
Termotehnica in Constructii - Pagina 39
Termotehnica in Constructii - Pagina 40
Termotehnica in Constructii - Pagina 41
Termotehnica in Constructii - Pagina 42
Termotehnica in Constructii - Pagina 43
Termotehnica in Constructii - Pagina 44
Termotehnica in Constructii - Pagina 45
Termotehnica in Constructii - Pagina 46
Termotehnica in Constructii - Pagina 47
Termotehnica in Constructii - Pagina 48
Termotehnica in Constructii - Pagina 49
Termotehnica in Constructii - Pagina 50
Termotehnica in Constructii - Pagina 51
Termotehnica in Constructii - Pagina 52
Termotehnica in Constructii - Pagina 53
Termotehnica in Constructii - Pagina 54
Termotehnica in Constructii - Pagina 55
Termotehnica in Constructii - Pagina 56
Termotehnica in Constructii - Pagina 57
Termotehnica in Constructii - Pagina 58
Termotehnica in Constructii - Pagina 59
Termotehnica in Constructii - Pagina 60
Termotehnica in Constructii - Pagina 61
Termotehnica in Constructii - Pagina 62
Termotehnica in Constructii - Pagina 63
Termotehnica in Constructii - Pagina 64
Termotehnica in Constructii - Pagina 65
Termotehnica in Constructii - Pagina 66
Termotehnica in Constructii - Pagina 67
Termotehnica in Constructii - Pagina 68
Termotehnica in Constructii - Pagina 69
Termotehnica in Constructii - Pagina 70
Termotehnica in Constructii - Pagina 71
Termotehnica in Constructii - Pagina 72
Termotehnica in Constructii - Pagina 73
Termotehnica in Constructii - Pagina 74
Termotehnica in Constructii - Pagina 75
Termotehnica in Constructii - Pagina 76
Termotehnica in Constructii - Pagina 77
Termotehnica in Constructii - Pagina 78
Termotehnica in Constructii - Pagina 79
Termotehnica in Constructii - Pagina 80
Termotehnica in Constructii - Pagina 81
Termotehnica in Constructii - Pagina 82
Termotehnica in Constructii - Pagina 83
Termotehnica in Constructii - Pagina 84
Termotehnica in Constructii - Pagina 85
Termotehnica in Constructii - Pagina 86
Termotehnica in Constructii - Pagina 87
Termotehnica in Constructii - Pagina 88
Termotehnica in Constructii - Pagina 89
Termotehnica in Constructii - Pagina 90
Termotehnica in Constructii - Pagina 91
Termotehnica in Constructii - Pagina 92
Termotehnica in Constructii - Pagina 93
Termotehnica in Constructii - Pagina 94
Termotehnica in Constructii - Pagina 95
Termotehnica in Constructii - Pagina 96
Termotehnica in Constructii - Pagina 97
Termotehnica in Constructii - Pagina 98
Termotehnica in Constructii - Pagina 99
Termotehnica in Constructii - Pagina 100
Termotehnica in Constructii - Pagina 101

Conținut arhivă zip

  • Termotehnica in Constructii.doc

Alții au mai descărcat și

Cladire Administrativa

MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV BAZA DE PROIECTARE: Aceasta documentatie constituie proiectul de diploma al studentului si se întocmeste pe baza...

Realizarea unui Bloc de Locuinte

1. MEMORIU TEHNIC 1. Amplasament si destinaţie Clădirea va fi amplasată in municipiul Baia Mare pe str. Crişului nr.25, terenul având suprafaţa...

Proiect Zidarii

Calculul coeficientului global de izolare termică. 1. Stabilirea planurilor si secţiunilor verticale caracteristice ale clădirii cu precizarea...

Sediu Societate Comerciala Parter plus 3 Etaje

MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV 1. GENERALITĂȚI S-a propus în vederea proiectării o clădire de birouri P+3E având dimensiunile în plan 20 m x 10 m....

Calculul Structurii de Rezistenta a Unei Cladiri

Proiectul cuprinde: 1. Piese scrise: - Memoriu tehnic - Predimensionarea elementelor structurale de rezistenta(placa,grinzi si stalpi); -...

Constructii din Beton Armat

Memoriu tehnic Prin tema de proiectare s-a cerut realizarea proiectului de execuţie pentru un cadru antiseismic. Construcţia este amplasată în...

Bloc de Locuințe Unifamiliale

Cap.I. Memoriu tehnic justificativ Conform temei de proiectare s-a cerut întocmirea documentaţiei tehnice pentru un bloc de locuinţe unifamiliale...

Instalatii de Incalzire cu Apa Calda, Functionand pe Gaz

Capitolul I 1.1. Date de bază Cea mai veche formă de încălzire la toate popoarele, care ard lemne, a fost aceea a unei vetre deschise, așezată în...

Ai nevoie de altceva?