Termotehnică în construcții

Curs
9/10 (4 voturi)
Domeniu: Construcții
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 101 în total
Cuvinte : 18116
Mărime: 1.23MB (arhivat)
Puncte necesare: 0

Extras din curs

CURS 1

TERMOTEHNICĂ

Istoric. Noțiuni utile

În fizica aristoteliană căldura era considerată una dintre caracteristicile active ale unui corp. Astfel, ”fierbințeala” împreună cu opusul său ”răceala” și uscăciunea împreună cu opusul său umezeala, erau considerate calități care defineau diversele corpuri.

Mai târziu, RENE DESCARTES(1596-1650) și ROBERT HOOKE(1635-1703) au descris căldura ca pe mișcarea neâncetată a particolelor.

Ulterior, olandezul HERMAN BOERHAAVE(1668-1738) și alții au descris căldura ca pe un fluid invizibil,( pe care l-au numit flux caloric) care poate fi transmis de la un obiect la altul.

Încă din sec.XVIII, contele RUMFORD BENJAMIN THOMPSON(1753-1814) a observat, cu ocazia fabricării țevilor de tun că la perforarea acestora se produce o mare cantitate de căldură și a ajuns la concluzia că aceasta se transmitea țevii prin intermediul mișcării.

După aceea, N.L. SADI CARNOT(1796-1832) intrigat de faptul că motoarele cu abur britanice erau mai eficiente decât cele franțuzești si-a propus să construiască o mașină termică care să funcționeze cu randament maxim. Așa a început să studieze posibilitățile obținerii lucrului mecanic din căldură. În anul 1824 și-a publicat la editura Universtății Sorbona din Paris rezultatele cercetărilor sale în lucrarea cu titlul: ”Reflections sur la puissance motrice du feu”(Reflexii asupra puterii motrice a focului). Această lucrare a rămas aproape necunoscută timp de 10 ani până când CLAPEYRON a comentat-o în „Jurnnal de l”Ecole Polytechnique”.

Anul publicării de către N.L. SADI CARNOT a lucrării sale (1824), deci începutul sec.XIX este considerat momentul istoric în care teoria conform căreia căldura este o formă de mișcare, a învins teoria fluxului caloric.

N.L. SADI CARNOT descoperise în esență următoarele:

1. Eficiența unui motor termic depinde de diferența de temperatură dintre:

- TM (temperatura sursei care determină mișcarea) și:

- Tm (temperatura în care motorul își ”descarcă” excesul de căldură, respectiv temperatura mediului în care funcționează motorul).

2. Procesele termodinamice deschise nu sunt indicate în obținera lucrului mecanic în cantități industriale, din cauza imposibilității de a readuce sistemul în starea inițială. De aceea el a considerat că doar Procesele termodinamice închise permit obținerea de lucru mecanic în orice cantitate prin repetarea procesului termodinamic. Procesul temodinamic închis, ideal, imaginat de N.L. SADI CARNOT este următorul:

Fig. 1: Reprezentarea în diagrama p-V a ciclului Carnot motor.

Așa cum se observă din figură, acesta este format din:

- două izoterme(1-2 și 3-4), în care căldura schimbată cu mediul exterior este egală cu lucrul mechanic și:

- două adiabate(2-3 și 4-1), caracterzate prin faptul că sistemul nu schimbă energie prin efect termic cu mediul ambient.

CONCLUZII

1. Ciclul termodinamic de mai sus, parcurs în sensul acelor de ceasornic se

numește:”Ciclul Carnot reversibil direct”. El este un ciclu termodinamic ideal. Mașina termică care ar lucra după acest ciclu ar produce lucru mecanic și ar avea randament termic maxim posibil.

2. Expresia constituie și prima formulare a PRINCIPIULUI II al termodinamicii și anume: Pentru ca o mașină termică să funcționeze ea trebuie să primească o cantitate de căldură de la o sursă cu temperatuta ridicată(q12) și să cedeze o parte din căldura primită altei surse cu temperatura mai scăzută(q34).

În realitate randamentele mașinilor termice sunt mult mai mici decât randamentul ciclului Carnot din următoarele cauze importante:

- vitezele de desfășurare a proceselor termodinamice sunt finite.

- Ciclurile termodinamice reale pe care le realizează mașinile termice sunt diferite de ciclul ideal imaginat de Carnot.

- Materialele și gazul utilizat influențează transformările energetice.

Aici mi-aș permite un comentariu personal și anume: din păcate randamentele reale sunt ”lamentabile” în comparație cu randamentul ciclului CARNOT ideal, respectiv:

- 6....10 % în cazul locomotivelor cu abur.

- 18....28 % în cazul instalațiilor de turbine cu abur.

- 20....25 % în cazul instalațiilor de turbine cu gaze.

- 28....35 % în cazul motoarelor cu ardere internă. În acest sens motorul DIESEL are cel mai bun randament și anume cca. 35 %.

CONCLUZII FINALE

1. Se numește lucru mecanic: modul de transfer de energie prin efect macanic.(Acest transfer de energie este caracteristic sistemelor la care parametrii externi variază în timpul procesului).

2. Se numește căldură: modul de transfer de energie prin efect termic.(Acest transfer de energie este caracteristic sistemelor termodinamice care nu-și modifică parametrii externi în timpul procesului). După unii autori cantitatea de energie transferată în acest mod se numește impropriu cantitate de căldură.

În domeniul instalațiilor, cu riscul de a fi catalogați drept mai puțin scrupuloși, denumim cantitate de căldură: cantitatea de energie transferată prin efect termic.

Mărimi de proces

Căldura și lucrul mecanic se definesc numai în procese de transfer de energie, fapt pentru care sunt numite mărimi de proces. Ele reprezintă mărimi care nu caracterizează stările sistemului termodinamic.

Preview document

Termotehnică în construcții - Pagina 1
Termotehnică în construcții - Pagina 2
Termotehnică în construcții - Pagina 3
Termotehnică în construcții - Pagina 4
Termotehnică în construcții - Pagina 5
Termotehnică în construcții - Pagina 6
Termotehnică în construcții - Pagina 7
Termotehnică în construcții - Pagina 8
Termotehnică în construcții - Pagina 9
Termotehnică în construcții - Pagina 10
Termotehnică în construcții - Pagina 11
Termotehnică în construcții - Pagina 12
Termotehnică în construcții - Pagina 13
Termotehnică în construcții - Pagina 14
Termotehnică în construcții - Pagina 15
Termotehnică în construcții - Pagina 16
Termotehnică în construcții - Pagina 17
Termotehnică în construcții - Pagina 18
Termotehnică în construcții - Pagina 19
Termotehnică în construcții - Pagina 20
Termotehnică în construcții - Pagina 21
Termotehnică în construcții - Pagina 22
Termotehnică în construcții - Pagina 23
Termotehnică în construcții - Pagina 24
Termotehnică în construcții - Pagina 25
Termotehnică în construcții - Pagina 26
Termotehnică în construcții - Pagina 27
Termotehnică în construcții - Pagina 28
Termotehnică în construcții - Pagina 29
Termotehnică în construcții - Pagina 30
Termotehnică în construcții - Pagina 31
Termotehnică în construcții - Pagina 32
Termotehnică în construcții - Pagina 33
Termotehnică în construcții - Pagina 34
Termotehnică în construcții - Pagina 35
Termotehnică în construcții - Pagina 36
Termotehnică în construcții - Pagina 37
Termotehnică în construcții - Pagina 38
Termotehnică în construcții - Pagina 39
Termotehnică în construcții - Pagina 40
Termotehnică în construcții - Pagina 41
Termotehnică în construcții - Pagina 42
Termotehnică în construcții - Pagina 43
Termotehnică în construcții - Pagina 44
Termotehnică în construcții - Pagina 45
Termotehnică în construcții - Pagina 46
Termotehnică în construcții - Pagina 47
Termotehnică în construcții - Pagina 48
Termotehnică în construcții - Pagina 49
Termotehnică în construcții - Pagina 50
Termotehnică în construcții - Pagina 51
Termotehnică în construcții - Pagina 52
Termotehnică în construcții - Pagina 53
Termotehnică în construcții - Pagina 54
Termotehnică în construcții - Pagina 55
Termotehnică în construcții - Pagina 56
Termotehnică în construcții - Pagina 57
Termotehnică în construcții - Pagina 58
Termotehnică în construcții - Pagina 59
Termotehnică în construcții - Pagina 60
Termotehnică în construcții - Pagina 61
Termotehnică în construcții - Pagina 62
Termotehnică în construcții - Pagina 63
Termotehnică în construcții - Pagina 64
Termotehnică în construcții - Pagina 65
Termotehnică în construcții - Pagina 66
Termotehnică în construcții - Pagina 67
Termotehnică în construcții - Pagina 68
Termotehnică în construcții - Pagina 69
Termotehnică în construcții - Pagina 70
Termotehnică în construcții - Pagina 71
Termotehnică în construcții - Pagina 72
Termotehnică în construcții - Pagina 73
Termotehnică în construcții - Pagina 74
Termotehnică în construcții - Pagina 75
Termotehnică în construcții - Pagina 76
Termotehnică în construcții - Pagina 77
Termotehnică în construcții - Pagina 78
Termotehnică în construcții - Pagina 79
Termotehnică în construcții - Pagina 80
Termotehnică în construcții - Pagina 81
Termotehnică în construcții - Pagina 82
Termotehnică în construcții - Pagina 83
Termotehnică în construcții - Pagina 84
Termotehnică în construcții - Pagina 85
Termotehnică în construcții - Pagina 86
Termotehnică în construcții - Pagina 87
Termotehnică în construcții - Pagina 88
Termotehnică în construcții - Pagina 89
Termotehnică în construcții - Pagina 90
Termotehnică în construcții - Pagina 91
Termotehnică în construcții - Pagina 92
Termotehnică în construcții - Pagina 93
Termotehnică în construcții - Pagina 94
Termotehnică în construcții - Pagina 95
Termotehnică în construcții - Pagina 96
Termotehnică în construcții - Pagina 97
Termotehnică în construcții - Pagina 98
Termotehnică în construcții - Pagina 99
Termotehnică în construcții - Pagina 100
Termotehnică în construcții - Pagina 101

Conținut arhivă zip

  • Termotehnica in Constructii.doc

Alții au mai descărcat și

Proiect de rezistență pentru o construcție cu destinația vilă

TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului de rezistenţã pentru o construcţie cu destinaţia vilã pentru una sau douã familii, având regim de...

Proiect construcții civile

TEMA Să se realizeze proiectul unei clădiri P+1E cu destinatia “Clădire de locuit cu pod”, constructia fiind amplasată în Constanta. Structura va...

Tehnologia de execuție a unui perete despărțitor din plăci de rigips-carton

Tema care se cere la proiect este executarea peretilor despartitori usori din placi rigips-carton. Panourile rigips sunt formate dintr-un miez de...

Șarpantă din lemn la o cabană turistică

ARGUMENT Constructiile sunt o ramura productiva a economiei nationale, constructiile au ca rezultat crearea conditiilor necesare pentru existenta...

Efectele materialelor uzuale utilizate în izolarea termică asupra mediului natural

In conditiile in care peste un sfert din energia produsa in Europa se concentreaza in utilizarea domestica , iar din aceasta in jur de 65% este...

Calculul piloților

n  7 Fundatii izolate pe piloti Stalpul are dimensiunile: bst  40cm hst  50cm Incarcarile la partea inferioara a stalpului: Pk  300kN...

Teme Tehnologie An IV

1. Date iniţiale 1. Clasa betonului: C20/16 2. Caracteristicile elementului: a) tipul elementului: placă b) dimensiunea minimă a elementului: b...

Te-ar putea interesa și

Proiect zidării

Calculul coeficientului global de izolare termică. 1. Stabilirea planurilor si secţiunilor verticale caracteristice ale clădirii cu precizarea...

Case de locuit din lemn - noi tehnologii de construcții

Introducere O casă este o construcţie care poate fi locuită de fiinţe umane. Termenul casă include multe tipuri de locuinţe, de la colibe...

Clădire de birouri P+1E

Capitolul I MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV 1. Amplasament - caracteristici geofizice Imobilul are funcţiunea de clădire de birouri, are regim de...

Bloc de Locuințe Unifamiliale

Cap.I. Memoriu tehnic justificativ Conform temei de proiectare s-a cerut întocmirea documentaţiei tehnice pentru un bloc de locuinţe unifamiliale...

Proiectarea secției de distilare, maturarea distilatelor și producerea divinului pe lânga fabrica de vinuri Suruceni

INTRODUCERE Divinul este o băutură tare pregătit din distilat de vin, obţinut în urma distilării vinurilor brute albe seci şi maturat timp...

Analiza termică și energetica, certificat de performanță energetică pentru o scoală primară cu clasele I-VIII

I. ANALIZA ENERGETICĂ A CLĂDIRII I.1. Prezentarea generală a obiectivului analizat 1.1. Elemente de alcătuire arhitecturală - Clădirea cu...

Analiza termoenergetică a unei construcții unifamiliale prevazută cu o centrală pe biomasă

Importanţa folosirii surselor regenerabile de energie Energiile regenerabile nu produc emisii poluante şi prezintă avantaje pentru mediul mondial...

Instalații termice tip A

Locuinta individuala P+E Clinceni Beneficiar: Faza: DE Instalatii termice I. MEMORIU TEHNIC 1. DESCRIEREA SOLUTIILOR TEHNICE DE REALIZARE...

Ai nevoie de altceva?