Topografie Inginereasca

Imagine preview
(8/10 din 6 voturi)

Acest curs prezinta Topografie Inginereasca.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 24 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Constructii

Cuprins

Trasarea constructiilor civile si industriale
Trasarea cailor de comunicatii
Trasarea in detaliu a curbelor de racordare
Trasarea serpentinelor
Trasarea podurilor si viaductelor
Lucrari topografice pt. IMB

Extras din document

CAP 3 Trasarea constructiilor civile si industriale

3.1.Proiectarea retelei de constuctie

Reteau de constructie se prezinta ca o retea compacta de patrate sau dreptunghiuri cu laturile de 100,200sau 400m avand coordonatele calculate intr un sistem particular de axe ,paralele cu axele constructiilor de trasat. Proiectarea retelei de constructie se efectueaza de obicei pe planul general al obiectuilui de proiectat si consta in amplasarea punctelor retelei si determinarea coordonatelor varfurilor retelei (coordonate de proiectare), compensarea retelei si trasarea definitiva a retelei .

Conditii de indeplinit :

-Laturile retelei sa fie paralele cu axele constructiilor , astfel ca majoritatea constructiilor sa se incadreze in dreptunghiuri sau patrate;

-Punctele retelei de constructie sa se gaseasca in afara zonei sapaturilor ,iar liniile cat mai aproape de conturul obiectelor de trasat

-Punctele retelei nde constructie sa permita masuratori liniare si unghiulare

-Reteaua sa aiba o forma cat mai economica , care sa permita reducerea sau cresterea densitatii de puncte in functie de cerintele trasarii.

Coordonatele retelei de patrate sau dreptunghiuri se calculeaza din sistemul general de coordonate prin transcalcul. Practic se calculeaza coordonatele a cel putin trei puncte amplasate pe fiecare aliniament.dupa verificarea coliniaritatii punctelor se trece la calculul coordonatelor celorlalte puncte , cunoscand distanta dintre punctele amplaste pe acelasi segement.

Trasarea provizorie a retelei se realizeaza din punctele retelei de sprijin care au servit la ridicarea terenului destinat constructiei . Se procedeaza mai intaim la trasarea axei principale , operatie ce impune materializarea in teren a trei puncte P1, P2,P3

Pentru trasarea punctelor se utilizeaza una din metodele parcurse la 2,5, in cazul de fata metoda intersectiei unghiulare.

Dupa ce se face controlulu coliniaritatii punctelor P1,P2,P3 prin determinareasuprafetei

Care trebuie sa fie egal cu zero , se trece la trasarea cu ajutorul teodolitului a celei de adoua axe , perpendiculara pe prima .

In continuarte se traseaza punctele retelei dce pe azele principale , utilizand teodolitulpentru masurarea unghilor drepte si ruleta sau panglica , pentru masurare4a distantelor.

Dupa trasarea provizorie a retelei se efectueaza observatii unghiulare sau liniare intre punctele retelei, cu instumente care trebuie sa stisfaca erorile medii patratice stbilite initial , dupa cfare se trece la compensarea acestor observatii

Metoda cea mai avantajoasa de compensare este metoda poligoanelor alocate, care consta in compensarea mai intai a unghiurilor , iar dupa aceea a coordonatelor .

Valorile coordonate definitive ale retelei de construtie sunt cele rezultate dupa operatia de compensare. Intre coordonatele compensate si coordonatele retelei marcate porvizoriu se vor constata diferentele .Cu aceste diferente vor trebui reasezate centrele reperelor trasate provizoriu, obtinanad pozitia proiectata a fiecarui punct.

Operatia de corectare a retelei de constructiei se exucta pentru fiecare punct al retelei prin metoda coordonatelor polare . Reperele provizorii ale retelei de comnstructie sunt inlocuite prin repere defintitive ,materializate prin borne de beton de 0,7-1m, avand la partea superioara o placa metalica pe care se materializeaza punctul prin chiurnaruire .

Dupa marcarea definitiva a punctelor retelei de constructie se trece la masuratorile de control pentru a constata justetea reducerii (corectarii) si se obtine date asupra preciziei de alcatuire a retelei topografice de constructie .

Masuratorile liniare se efectueaza prin sondaj , iar masuratorile unghiulare , de control , se efectueaza intr o singura serie cu teodolite, care ofera o precizie de lectura de +-2 secunde sau +- 2 secude centizimale.

Daca abaterile la masurarea lungimii laturilor nu depasesc 10-15mm, iar abaterile fata de unghiul drept nu depasesc delta beta=+-10-15 secunde (30-45 secunde centizimale) , se considera ca reducerea retelei a fost executata corect. In continuare la trasarea constructiilor , ca si coordonate rectangulare ale punctelor bornatevor fi considerate celede la proiectare , iar unghiurile vor fi admise ca unghiuri drepte .

Eroarea de pozitie reciproca a punctelor vecine ale retelei de constructiei pentru laturi de 200 m nu trebuie sa depaseasca+- 2 cm (1/10000).

3.2 Proiectarea retelei alimentrice

In vederea trasarii pe inaltimea elementelor constructiilor se impune cererea unei retele de sprinjin alimentrice. Punctele de sprijin ale retelei altimetrice trebuie sa indeplineasca conditii legate de stabilitatea si accesibilitatea acestora in procesul de constructie .

Pentru reaalizarea celor doua conditii pe suprafata platfomelor industriale se ampleaseaza dua tipuri de repere de nivelment: repere de control (principale),care realizeaza prima conditie si repere de executie (de constructie) care realizeaza cea de a doua conditie. Pe platforma industriala de intindere medie se amplaseaza 4 sau 5 repere de control si o retea de repere de constructie. Pe marile platforme industriale se amplaseaza o retea de control ce inconjoara santierul si o retea de repere de executie in apropierea constructiei. Reteaua reperelor de control se executa cu precizia nivelmentului geometric de ordinul II – III. Reteaua reperelor de constructie poate fi realizata cu precizia nivelmentului de ordinul IV si V.

3.3 Trasarea axelor constructiilor

Avand in vedere faptul ca toate detaliile constructiilor sunt date de axele lor tasarea constructiilor va consta din: trasarea axelor fata de punctele retelei de trasare ,trasarea in detaliu fata de axele materializate p teren.

La proiectarea si executie se vor avea in vedere axele principale ,axele de baza si cele intermediare. Axele principale sunt constituite din 2 linii drepte perpendiculare I-I si II-II dispuse simetric in raport cu constructia . Punctul de intersectie a celor 2 axe i se determina coordonatele in sistemul dat. De regula ,axele principale se aplica pe teren pentru constructiile care au o suprafata mare si o configuratie complexa. Axele de baza sunt axele care formeaza conturul exterior al cladirii. In practica trasarii constructiilor se aplica pe teren tocmai aceste axe care trec prin punctele caracteristice principale date prin coord. carteziene ale retelei de constructie. Celelalte axe se numesc axe intermediare.

Materializarea axelor prezentate se face prin minim 2 repere materializate de o parte si de alta a constructiei .Punctele axelor de baza se traseaza pe teren fata de punctele retelei de constructie prin metoda coord rectangulare sau prin celelalte prezentate.Verificarea trasarii punctelor constructiei se face prin : trasarea acestor puncte prin alta metoda ,trasarea punctelor de la alte laturi masurate ale retelei de constructie,utilizand aceeasi metoda,prin compararea distantei masurate intre punctele trasate,cu cea data in proiect.

Pt controlul trasarii punctele caracteristice ale constructiei de mici dimensiuni se masoara diagonalele constructiei trasate ,diagonale care trebuie sa fie egale intre ele si egale cu cele din proiect. Abaterea admisa fata de unghiu drept nu trebuie sa depaseasca +- 60sec respectiv 185cente. La abateri mai mari se va corecta pozitia punctelor trasate .Pt trasarea in detaliu a constructiei ,cu o precizie ridicata se executa in jurul cladirii , o imprejmuire speciala din lemn.Imprejmuirea se proiecteaza si se traseaza cu laturile paralele cu axele cladirii si la o distanta egala cu inaltimea gropii de fundatie ,pot fii continue sau discontinue.Cele de tip continuu sunt formate dintr un sir de stalpi amplasati la distante de 3-4 m care inconjoara cladirea ,iar acestia se prind prin cuie ,dulapi cu muchiile superioare amplasate orizontal la o inaltime de 0,5-1,2m fata de sol.Cand terenul are o inclinare mare , imprejmuita se construieste in trepte .

Fisiere in arhiva (1):

  • Topografie Inginereasca.doc

Alte informatii

Usamv Cluj